Pe aceeași temă
Cei trei miniștri din estul UE au adresat chestiunea securității și a politicii externe a UE după Brexit, având în vedere poziția comună față de Rusia, văzută la Londra ca amenințare reală la adresa securității Europei.
Polonia, România și Lituania au adoptat o poziție comună față de nogicierea Brexitului cu UE și cer ca „Vocea Regatului Unit să fie ascultată” și că fără Marea Britanie „abordarea globală a UE ar putea slăbi”, relevă site-ul Politico.eu.
Cei trei miniștri din estul UE au adresat chestiunea securității și a politicii externe a UE după Brexit, având în vedere poziția comună față de Rusia, văzută la Londra ca amenințare reală la adresa securității Europei.
În plus, conform oficiului statistic britanic, polonezii reprezintă cea mai numeroasă comunitate de imigranți din UK, cu un milion de persoane, urmată de România cu peste 411.000 de persoane.
”Marea Britanie, în posura sa de membru al Consiliului de Securitate ONU, putere nucleară și posesor al unui sfert din capacitățile de apărare ale Europei, este unul dintre pilonii acțiunii externe a UE. Fără Marea Britanie, poziția UE pe scena globală ar putea fi slăbită, făcând-o mult mai vulnerabilă la amenințările externe”, au scris cei trei miniștri, reflectând exact poziția pe care Marea Britanie vrea să o impună în timpul negocierilor cu UE pentru a-și mări marja de manevră.
”Este în interesul UE să implice Londra în domeniul politicii de securitate şi de apărare, cât mai mult posibil. Retragerea Marii Britanii din UE este o situaţie fără precedent şi, ca atare, necesită soluţii fără precedent. De aceea trebuie să ne asigurăm că există un flux constant de informaţii între noi şi că vocea Regatului Unit este ascultată”, au mai scris cei trei miniștri de Externe.
”Există încă probleme de rezolvat când vine vorba despre retragerea Marii Britanii din UE. Cum negocierile pentru Brexit intră într-o fază decisivă, avem o responsabilitate comună pentru a asigura o retragere ordonată și a conveni termenii relației noastre viitoare. Dar chestiunile de politică externă și securitate ar trebui să fie tratate ca probleme separate – pentru a ne asigura că ele nu cad victimă posibilelor neînțelegeri pe alte chestiuni. Trebuie de asemenea să ne canalizăm energiile pentru a realiza un parteneriat ambițios în politicile externe și de apărare exact de la momentul retragerii Marii Britanii din UE”, au mai scris cei trei miniștri.
Președintele Klaus Iohannis a declarat joi la Salzburg că la Administrația Prezidențială ”nu s-a discutat această chestiune, e o scrisoare a miniștrilor, nu a țărilor, însă pe fond eu am spus deseori aceste lucruri, România și Marea Britanie au multe poziții comune. Scrisoarea reflectă pozitia României”, a spus Iohannis.
”Sunt două aspecte. Un aspect instituțional: nu s-a discutat această chestiune, este o scrisoare a miniștrilor, nu a țărilor. Însă pe fond, eu am spus de multe ori aceste lucruri: Marea Britanie și, cel puțin în cazul nostru, România au foarte multe interese de securitate generală în comun, abordări pe Flancul Estic și așa mai departe. Deci în esență, pe fond, chestiunea reflectă poziția României pe care am subliniat-o eu în repetate rânduri”, a declarat președintele Klaus Iohannis la sosirea la ședința informală a Consiliului European de la Salzburg.
Reamintim că negocierile pentru Brexit sunt purtate în acest moment de negociatorul Michel Barnier, care încearcă să păstreze o poziție comună a UE în discuțiile cu Londra. Poziția cea mai dură față de Marea Britanie este impusă de Franța și Germani. Statele est-europene care se tem însă de postura tot mai dură a Rusiei se sprijină pe ajutorul major dat de Marea Britanie în asigurarea securității maritime și aeriene.
Summit-ul informal al Consiliului European, desfășurat la Salzburg, îi va pune pe negociatorul șef UE pentru Brexit, Michel Barnier, și pe președintele Emmanuel Macron, împotriva ţărilor care doresc o abordare comercială mai soft. Oficialii UE au declarat că cele două tabere vor dezbate dacă declaraţia politică privind comerţul trebuie sau nu să fie foarte detaliată sau deliberat vagă. Eurocraţii şi Macron doresc un document bine formulat, pentru a impune Marii Britanii condiţiile convenite de blocul înainte de ieșire. Dar şeful Consiliului UE, Donald Tusk, şi ţări precum Olanda vor să lase Marii Britanii loc pentru a-şi atenua poziţia după luna martie, scrie The Sun, preluat de Rador.
