Pe aceeași temă
Concluziile studiului realizat de IRES:
Puţin peste 1 din 5 respondenţi recunosc că au fost membri ai PCR înainte de 1989. Cei mai mulţi provin din rândul respondenţilor de peste 51 de ani şi care se declară de stânga.
Mai mult de jumătate dintre participanţii la studiu spun că PCR a fost mai bun decât partidele actuale. Opiniile favorabile sunt mai ridicate în rândul categoriilor care se suprapun celor din care provin şi persoanele care au declarat că au fost membri PCR, cărora li se adaugă persoanele cu studii elementare şi medii.
Neîncrederea – dominanta atitudinală a românilor faţă de partidele din România
Trei sferturi dintre români au păreri depreciative cu privire la partidele din România. În rândul bărbaţilor, între tinerii între 18 şi 35 de ani, locuitorii din zonele urbane şi în cazul persoanelor cu studii superioare, opiniile negative despre partide sunt mai frecvente.
Indicatorul de încredere este şi mai puţin favorizant: mai mult de 9 din 10 respondenţi declară că au puţină şi foarte puţină încredere în partidele din România. Încrederea este cu atât mai scăzută cu cât vârsta respondenţilor este mai mică.
În timp ce mai mult de 9 din 10 respondenţi cred că partidele trebuie să reprezinte interesele cetăţenilor, doar 6% dintre participanţii la studiu sunt de părere că partidele din România îndeplinesc acest criteriu. Liderii de partid sunt consideraţi principalii beneficiari ai intereselor partidelor, urmaţi de membrii de partid.
Partidele sunt asociate, aproape în exclusivitate, cu termeni negativi
Atunci când sunt rugaţi să avanseze primul cuvânt care le vine în minte când se gândesc la partidele din România, majoritatea enunţurilor au caracter depreciativ la adresa formaţiunilor politice. Printre acestea cele mai frecvente se referă la: hoți / furt / escrocherie – indicate de 12% dintre participanţii la studiu sau corupție / mită (10%). Asocierile pozitive sunt prezente într-o proporţie redusă.
Ce cred românii despre partidele actuale?
PSD: reprezintă cel mai bine interesele străzii (35% din intervievați), este orientat mai mult spre Rusia (32% din persoanele chestionate), este cel mai bun partid (30% din respondenți), reprezintă cel mai bine interesele respondenţilor (26% din totalul cehstionaților), este orientat mai mult spre Occident (18%), este cel mai slab partid (15%)
PNL: este orientat mai mult spre Occident (31%), este cel mai bun partid (17% din respondenți), reprezintă cel mai bine interesele străzii (17%), reprezintă cel mai bine interesele respondenţilor (16%), este cel mai slab partid (11%), orientat mai mult spre Rusia (5%)
ALDE: este cel mai bun partid (4%), cel mai slab partid (4%), reprezintă cel mai bine interesele străzii (3%), este orientat mai mult spre Occident (3%), reprezintă cel mai bine interesele respondenţilor (2%), este orientat mai mult spre Rusia (1%)
MP: este cel mai slab partid (11%), este cel mai bun partid (2%), reprezintă cel mai bine interesele străzii (2%), este orientat mai mult spre Occident (2%), este orientat mai mult spre Rusia (2%), reprezintă cel mai bine interesele respondenţilor (2%)
UDMR: este cel mai slab partid (12%), este orientat mai mult spre Occident (2%), cel mai bun partid (1%), este orientat mai mult spre Rusia (1%), reprezintă cel mai bine interesele respondenţilor (2%), reprezintă cel mai bine interesele străzii (1%)
UNPR: este cel mai slab partid (9%), reprezintă cel mai bine interesele străzii (2%), este orientat mai mult spre Occident (1%), este orientat mai mult spre Rusia (1%), este cel mai bun partid (0,4%).
Politician independent vs. politician afiliat
Aproape 6 din 10 români preferă un politician independent, însă 3 din 10 îşi exprimă opţiunea pentru un politician afiliat unui partid.
Opţiunea pentru indepedenţi este mai frecventă în rândul tinerilor între 18 şi 35 de ani, a celor cu studii medii, a locuitorilor din Moldova şi a respondenţilor care se auto-evaluează ca fiind de dreapta.
Afiliaţii sunt preferaţi de către vârstnici, de către persoanele cu studii şi de respondenţii care se poziţionează la stânga din punct de vedere politic.
Ce şanse are un partid nou să convingă electoratul?
41% dintre respondenţi spun că ar fi dispuşi să voteze un nou partid care ar aparea pe scena politică din România, în timp ce 38% spun că nu ar fi dispuşi să îl voteze.
Deschişi la nou sunt: tinerii, votanţii educaţi şi care se declară de dreapta ca şi orientare politică.
Partidele noi : necunoscute pentru români
77% dintre participanţii la studiul IRES au declarat că nu pot avansa numele unei formaţiuni politice care s-a înfiinţat în ultimele 6 luni în România.
Optimism moderat privind impactul alegerilor din acest an asupra situaţiei din România
Doar o treime dintre respondenţi (34%) cred că după alegerile locale şi parlamentare din acest an situaţia din România se va îmbunătăţi, în timp ce 43% cred că situaţia va rămâne la fel, iar 17% cred că se va înrăutăţi.
Cine sunt optimiştii?: vârstnicii, respondenţii cu educaţie scăzută şi care locuiesc în mediul rural
