Klaus Iohannis despre declarația politică a Parlamentului împotriva sa: o formă de presiune

Dora Vulcan | 08.03.2017

Declaratia adoptata miercuri de Parlament, prin afirmatii in care "judecatile Presedintelui Romaniei, ale CSM si ale reprezentantilor Ministerului Public" sunt calificate "neconstitutionale si inacceptabile" reprezintă o forma de presiune, avertizează Administrația Prezidentială.

Pe aceeași temă

 

 

 

 

 

Reacția Administrației Prezidențiale: 

 

 Declarația politică adoptată astăzi de Parlamentul României – a cărei analiză detaliată din punct de vedere juridic pune sub semnul întrebării rigoarea conceptelor și argumentelor – deși clamează rolul Parlamentului în arhitectura instituțională a statului român, în fapt se constituie într-un semnal îngrijorător cu privire la perspectiva pe care Parlamentul o are asupra modului în care el se relaționează cu celelalte autorități și instituții ale statului, precum și cu societatea civilă.

 

 

Luând ca pretext un act normativ al Guvernului adoptat în absența oricărei delegări legislative din partea Parlamentului și puternic contestat de societatea civilă, invocând o decizie a Curții Constituționale a cărei motivare nu este cunoscută încă, declarația politică a Parlamentului afectează însuși principiul cooperării loiale dintre instituțiile statului, fundamentat și dezvoltat constant în jurisprudența instanței de contencios constituțional.

 

 

Adecvarea Parlamentului la realitatea societății românești contemporane implică mai mult decât simpla afirmare a faptului că „autoritatea sa legislativă este unică și indivizibilă”, că el „beneficiază de un drept exclusiv de a trage Guvernul la răspundere”, că este „singurul reprezentant constituțional al întregii societăți” sau că „opinia structurată și legală a societății românești este exprimată în mod legitim și cu exclusivitate numai de Parlament” ori că „Parlamentul asigură legătura constituțională între Președinte și societate”.

 

 

Deteriorarea imaginii publice a Parlamentului și scăderea încrederii cetățenilor în autoritatea care astăzi își reafirmă „supremația politică față de toate celelalte instituții publice” nu își vor găsi soluția prin transferul de responsabilitate asupra Președintelui României, CSM, sau asupra altor „agenții ale statului de ordin judiciar sau ținând de sfera siguranței naționale” ori, în ultimă instanță, asupra cetățenilor care îndrăznesc să se exprime liber împotriva unor acțiuni care pun în pericol statul de drept și valori ale democrației. Impresia Parlamentului că ar fi o instituție „redusă la condiția de spectator al unor decizii politice” ar putea fi schimbată prin asumarea unor dezbateri autentice și transparente, printr-un act de legiferare responsabil și previzibil în interesul general al societății, printr-un control eficient asupra executivului în ansamblul său, și nu limitat doar la întrebări și interpelări adresate membrilor Guvernului.

 

 

Constituția României stabilește că Președintele României este ales direct de cetățeni. El are legitimitate și reprezentativitate egale cu ale Parlamentului și, ca atare, Președintele României nu devine „prin efectul Constituției, exterior societății”, ci, dimpotrivă, atunci când se manifestă, Președintele României exprimă interese ale societății. Așa cum a constatat și Curtea Constituțională, o elocventă ilustrare a faptului că Președintele României este obligat să aibă un rol activ și că prezența sa în viața politică nu se poate rezuma la un exercițiu simbolic sau protocolar, rezultă din dispozițiile articolului 80 din Constituție, care consacră rolul șefului statului de a veghea la respectarea Constituției și la buna funcționare a autorităților publice, exercitând funcția de mediere între puterile statului și între stat și societate. Prin urmare, pozițiile exprimate de Președintele României sunt departe de a fi „păreri”, cu atât mai puțin „particulare sau parțiale” și se concretizează în acțiuni și acte menite să realizeze rolul reprezentativ al Președintelui României.

 

 

Legea fundamentală a consacrat un principiu esențial pentru conduita tuturor autorităților și a tuturor cetățenilor, anume acela ca „nimeni nu este mai presus de lege”. Aceasta înseamnă că, pe de o parte, autoritățile publice, inclusiv cele reprezentative la nivel național - Parlamentul și Președintele României -  sunt ținute să respecte cadrul constituțional existent. Pe de altă parte, aceasta înseamnă că nicio autoritate publică nu poate limita prerogativele celorlalte. În măsura în care „judecățile Președintelui României, ale CSM și ale reprezentanților Ministerului Public” sunt calificate drept „neconstituționale și inacceptabile”, Declarația politică adoptată astăzi de Parlament poate fi considerată o formă de presiune. Astfel, sesizarea Curții Constituționale de către Președintele României sau de Consiliul Superior al Magistraturii ar deveni discutabilă, iar anchetarea și judecarea faptelor de corupție s-ar transforma în acțiuni contestabile. Însăși Curtea Constituțională ar trebui să reflecteze serios ori de câte ori ar avea de soluționat o cauză în care implicat ar fi și Parlamentul, de vreme ce acesta evaluează constituționalitatea acțiunilor și deciziilor altor autorități publice.

 

 

Constituția României a construit un sistem în cadrul căruia autonomia instituțională este echilibrată prin colaborarea reciprocă și cooperarea loială a instituțiilor fundamentale ale statului. Luând act de Declarația politică adoptată de Parlament, Președintele României va continua să își exercite toate atribuțiile constituționale în beneficiul poporului român, unic titular al suveranității naționale.

 

 

 

***

 

Plenul reunit al Parlamentului a adoptat, miercuri, cu 203 voturi pentru si 94 impotriva, o declaratie critica la adresa presedintelui Klaus Iohannis si a Consiliului Superior al Magistraturii, propusa in urma cu circa trei saptamani, intr-o forma usor modificata, de catre presedintele Senatului.  

 

In declaratia Parlamentului, presedintele Klaus Iohannis este acuzat de "abuz de drept" si de "uzurpare" a "dreptului exclusiv al Parlamentului de a trage Guvernul la raspundere".

 

Traian Basescu (PMP), Catalin Predoiu (PNL) si Vlad Alexandrescu (USR) s-au opus adoptarii proiectului de declaratie, criticand atat textul, cat si initiativa in sine. UDMR a sustinut ca "Textul putea fi mai bine formulat", insa a anuntat ca va vota pentru adoptarea declaratiei, conform HotNews.ro.

 

 

 

"Drumul spre iad este pavat cu bune intentii"

 

 

 

In cadrul dezbaterii proiectului de declaratie, prim-vicepresedintele PNL Catalin Predoiu a criticat dur declaratia propusa de Calin Popescu Tariceanu de reafirmare a rolului si prestigiului Parlamentului, despre care a spus ca se incadreaza perfect in ipoteza "drumul spre iad este pavat cu bune intentii", deoarece in loc sa serveasca scopului de intarire a rolului si credibilitatii Parlamentului, declaratia lui Tariceanu nu face altceva decat sa respire autarhism si intoleranta.


"Drumul spre iad este pavat cu bune intentii. Proiectul de declaratie supus dezbaterii se incadreaza perfect in aceasta nefericita ipoteza. Suntem total de acord cu intarirea rolului, credibilitatii si prestigiului Parlamentului. Problema este ca proiectul de declaratie nu serveste acestui scop", a declarat Catalin Predoiu de la tribuna Parlamentului.


Prim-vicepresedintele PNL a enumerat defectele, in opinia sa, ale proiectului de declaratie, printre care intoleranta puterii legislative fata de puterea judecatoreasca si, totodata, lupta Parlamentului pentru suprematie in raport cu presedintia. "Metoda e cooperarea, masura e moderatia. Acest proiect nu respira cooperare, ci autarhism si intoleranta, musteste de excese", a mai spus prim-vicepresedintele PNL, potrivit news.ro.

 

 

 

"Pentru ce ne trebuie o declaratie ca sa ne facem atributiunile?"

 

 

 

Senatorul PMP Traian Basescu si-a exprimat dezacordul miercuri, in plenul reunit al celor doua Camere, cu proiectul de declaratie a Parlamentului care a fost propus spre adoptare de catre presedintele Senatului, Calin Popescu-Tariceanu.


"Consider ca este o initiativa gresita. Este ca si cum am vrea sa votam niste obligatii si drepturi constitutionale foarte clar precizate in Constitutia Romaniei. Pentru ce ne trebuie o declaratie ca sa ne facem atributiunile?", a spus Traian Basescu.


Fostul presedinte a afirmat ca exista probleme comportamentale ale parlamentarilor care se incearca sa fie ascunse in spatele unei declaratii, pe care o considera neinspirata. De asemenea, a spus Basescu, "exagerarile" din document nu sunt in regula, deoarece ii vor face criticabili pe parlamentari.


"Cine v-a pus, dragi deputati, sa va duceti la procurorul general sa-l intrebati daca puteti voi sa va reangajati salariatii din mandatul trecut pe cabinetele parlamentare. Pai cine v-a pus sa inchinati Parlamentul procurorilor? Pai cine v-a pus, dragi parlamentari, sa mergeti la CSM sa intrebati daca dati gratiere pe trei ani, pe cinci ani si ei v-au spus: nu, trei, si ati venit cu scufita in mana la Comisiile juridice sa spuneti: da, facem trei, cand va spune Constitutia ca sunteti cei care legifereaza. Pai cine va pune dragilor sa va tot caciuliti la institutii altele decat Parlamentul? Daca vreti autoritate, comportati-va ca atare", a afirmat senatorul Traian Basescu, conform Agerpres.


In declaratia adoptata de Parlament, presedintele Klaus Iohannis este acuzat de "abuz de drept" si de "uzurpare" a "dreptului exclusiv al Parlamentului de a trage Guvernul la raspundere".

 

"Parlamentul Romaniei saluta clarificarile pe care CCR le-a adus in decizia sa din 8 februarie 2017, declarand neintemeiate sesizarile CSM si presedintelui Romaniei. Ceea ce a facut oportuna si necesara decizia CCR este absenta manifesta a bunei credinte in interpretarea legii fundamentale de catre reprezentanti institutionali ai autoritatii judecatoresti, ca si abuzul de drept al presedintelui Romaniei, care recurge la sesizarea fara temei a CCR doar in scopul blocarii unui proces politic democratic", se arata in declaratia adoptata de Plenul Reunit al Camerei.

 

 

 

"Parlamentul isi reafirma suprematia politica fata de toate celelalte institutii publice"

 

 

 

In document, Parlamentul califica "drept neconstitutionale si inacceptabile judecatile pe care fie Presedintele Romaniei, fie Consiliul Superior al Magistraturii, fie reprezentanti ai Ministerului Public le formuleaza la adresa unor decizii si activitati ale Guvernului". De asemenea, in declaratia asumata de legislativ se mai arata ca "Asemenea activitati uzurpa ilegal si abuziv dreptul exclusiv al Parlamentului de a trage Guvernul la raspundere"
In declaratie se arata ca Parlamentul califica "drept neconstitutionale si inacceptabile judecatile  pe care fie Presedintele Romaniei, fie Consiliul Superior al Magistraturii, fie reprezentanti ai Ministerului Public le formuleaza la adresa unor decizii si activitati ale Guvernului
"

 

In Declaratia citata se precizeaza ca "Parlamenul considera ca recenta decizie a CCR trebuie sa puna capat odata pentru totdeauna actiunilor concertate de subminare a rolului si prestigiului Parlamentului" si ca, prin aceasta Declaratie, "Parlamentul isi reafirma suprematia politica fata de toate celelalte institutii publice".

 

Este evidentiat si faptul ca "modul direct de alegere a presedintelui a indus impresia gresita ca cel ales este primul reprezentant al natiunii, ca ar fi un presedinte absolut al romanilor, mai legitim si mai reprezentativ decat Parlamentul".

"Presedintele, odata ales, devine prin efectul Constitutiei exterior societatii, ocupand o pozitie de mediator intre aceasta si autoritatile publice. Presedintele Romaniei reprezinta statul roman (Articolul 80, Aliniatul 1) cele trei puteri ale acestuia - legislativa, executiva si judecatoreasca - fiind nu numai separate intre ele, dar si distincte de societatea cetatenilor, care este "fundamentul" statului, dar nu se confunda cu acesta (articolul 4, aliniatul

 

1). Parlamentul este organul care asigura legatura constitutionala intre Presedinte si societate, asa cum subliniaza procedura care-i cere Presedintelui sa depuna juramantul de investitura in plenul reunit si sa incredinteze apoi presedintilor celor doua Camere documentul pe care a semnat juramantul. Parlamentul oglindeste deci vointa societatii, in timp ce presedintele exprima arhitectura institutionala a statului si o explica atunci cand este necesar", se explica in document.

Potrivit textului, Parlamentul este "unica autoritate legiuitoare a tarii" dupa cum stipuleaza art 61, alin. 1 din Legea fundamentala si "nimeni si in nicio materie nu-si poate aroga dreptul de a uzurpa autoritatea legislativa a Parlamentului, care este unica si indivizibila".

 

Un alt aspect din declaratia Parlamentului evidentiaza ca dupa votul de incredere acordat de Parlament Guvernului, Executivul si toate organele administratiei publice se supun controlului parlamentar, Legislativul fiind "singura instanta politica in fata careia Guvernul este raspunzator pentru intreaga sa activitate".

 

 

 

Declaratia reprezinta un act "exclusiv politic" al Parlamentului, fara niciun fel de consecinte juridice

 

 

 

Regulamentul comun al Camerei Deputatilor si Senatului prevede ca cele doua foruri "se intrunesc in sedinte comune pentru adoptarea unor declaratii, mesaje sau a altor acte cu caracter exclusiv politic/ si ca/ aprobarea actelor cu caracter exclusiv politic se face cu votul majoritatii deputatilor si senatorilor prezenti la sedinta comuna a celor doua Camere". 

 

 

 

***

 

Stirea initiala/ Acuzațiile fac parte dintr-un proiect de Declaraţie a Parlamentului, aflat, miercuri, pe ordinea de zi a plenului comun, conform Digi24.ro.
 

 

„Parlamentul României salută clarificările pe care CCR le-a adus în decizia sa din 8 februarie 2017, declarând neîntemeiate sesizările CSM şi preşedintelui României. Ceea ce a făcut oportună şi necesară decizia CCR este absenţa manifestă a bunei credinţe în interpretarea legii fundamentale de către reprezentanţi instituţionali ai autorităţii judecătoreşti, ca şi abuzul de drept al preşedintelui României, care recurge la sesizarea fără temei a CCR doar în scopul blocării unui proces politic democratic” se menţionează în proiectul de Declaraţie.

 

În textul Declaraţiei se mai arată că președintele, CSM şi reprezentanţii ministerului Public au desfăşurat acţiuni care au „uzurpat” dreptul exclusiv al Legislativului de a trage Executivul la răspundere.

 

Parlamenrul califică drept neconstituţionale şi inacceptabile judecăţile pe care fie preşedintele României, fie CSM, fie reprezentanţi ai ministerului Public le formulează la adresa unor decizii şi activităţi ale Guvernului. Asemenea activităţi uzurpă ilegal şi abuziv dreptul exclusiv al Parlamentului de a trage Guvernul la răspundere”, se mai arătă în textul proiectului de Declaraţie.

 

În Declaraţia citată se precizează că „Parlamenul consideră că recenta decizie a CCR trebuie să pună capăt odată pentru totdeauna acţiunilor concertate de subminare a rolului şi prestigiului Parlamentului” şi că, prin această Declaraţie, „Parlamentul îşi reafirmă supremaţia politică faţă de toate celelalte instituţii publice”.

 

Declaraţia reprezintă, în cazul în care va fi adoptată, un act „exclusiv politic” al Parlamentului, fără niciun fel de consecinţe juridice.

 

Regulamentul comun al Camerei Deputaţilor şi Senatului prevede că cele două foruri „se întrunesc în şedinţe comune pentru adoptarea unor declaraţii, mesaje sau a altor acte cu caracter exclusiv politic” şi că „aprobarea actelor cu caracter exclusiv politic se face cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor prezenţi la şedinţa comună a celor două Camere”.

 

Acest proiect de declaraţie, într-o formă uşor modificată, a mai fost depus acum câteva săptămâni, la iniţiativa preşedintelui Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, spre includere pe ordinea de zi a unui plen comun, dar acest lucru a fost amânat atunci.

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: redactia@revista22.ro

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2021 Revista 22