Pe aceeași temă
Proiectul, care se apropie de varianta impusă de Liviu Dragnea, prevede că deducerile pentru investițiile făcute de companii sunt limitate la plafonul de 30% din impozitul pe venitul suplimentar. În forma adoptată de Senat deducerea maximă se situa la 60% din totalul veniturilor suplimentare.
În ciuda cererilor ALDE, PSD nu a cedat și a eliminat din proiect garantarea unei fiscalități constante pe durata concesiunii zăcămintelor, una dintre principalele cereri ale companiilor care au concesiuni în Marea Neagră.
Față de datele vehiculate până în prezent, care se bazau pe estimarea efectuată de Deloitte indicau că rezervele descoperite în Marea Neagră s-ar cifra la 200 miliarde metri cubi, Ministerul Finanțelor a prezentat în premieră calcule din care rezultă că doar 115 miliarde mc sunt exploatabili comercial.
Tot Finanțele au anunțat că prețul mediu la care vor fi valorificate gazele extrase din Marea Neagră va fi de 130 lei/MWh. Redevențele vor fi de maximum 13,5%, companiile vor fi taxate cu impozitul pe profit și impozit pe venitul suplimentar. Acest venit suplimentar este, de fapt, suma care trece peste pragul de 45,71 lei încasată pentru fiecare MWh vândut.
Inca din luna iulie, parlamentarii au introdus un sistem progresiv de impozitare a veniturilor suplimentare pe care petrolistii urmeaza sa le incaseze. Practic, potrivit legii, cu cat companiile vor mai multi bani pe MWh, cu atat va creste si procentul din incasari datorat statului roman.
Companiile care au in acest moment acorduri petroliere offshore și care așteaptă forma finală a legii offshore pentru a decide dacă investesc sau nu în Marea Neagră:
OMV Petrom și ExxonMobil: perimetrul de mare adâncime Neptun Deep
Lukoil, PanAtlantic Petroleum și Romgaz: perimetrul Trident
Black Sea Oil&Gas (BSOG): perimetrele Midia și Pelican
Petromar Resources: perimetrele Muridava și Est Cobălcescu
