Pe aceeași temă
Ei consideră campania, una „lipsită de onestitate și de respect pentru adevăr.” Cei doi găsesc şi explicaţia: din cauză că PNL este singurul partid care ar lupta împotriva corupției.
Numirea lui Marian Munteanu la Primăria Capitalei a iscat un val de critici la adresa PNL, din cauza discursului lui Munteanu privind ortodoxia și naționalismul.
„Suntem singurul partid care a depus un efort neîntrerupt de mai mulți ani, fără ezitări, în ceea ce privește întărirea sistemului legal de luptă împotriva corupției, consolidarea instituțiilor judiciare și protejarea statului de drept și a domniei legii. Pe de altă parte, se poate ușor vedea faptul că adversarii politici ezită în a-și curăța propriile partide de toți cei asupra cărora planeaza suspiciuni de corupție și nu pun umărul la atât de necesarul efort de înnoire a clasei politice românești. Acesta este fondul pe care adversarii politici duc o campanie electorală lipsită de onestitate și de respect pentru adevăr. Ei pur și simplu inventează teme false, precum pretinsa sensibilitate a unor candidați PNL pentru o linie politică marginală și irelevantă în societatea românească, extremismul de dreapta”, au transmis co-președinții PNL, într-o scrisoare publică, citată de România liberă.
Astfel, Gorghiu și Blaga au mai precizat că „n-a existat niciun moment în ultimii 26 de ani în care PNL să fi dat un credit extremismului, șovinismului, antisemitismului ori xenofobiei. Din contră, PNL a condamnat fără ezitare tot ceea ce în istoria României a însemnat un fel de a face politică și de a guverna alimentat din ură, extremism și apologia crimei, de la Holocaust și până la regimul totalitar comunist”, au mai spus ei, în contextul în care candidatul PNL la Primăria Capitalei, Marian Munteanu, a fost acuzat, în nenumărate rânduri, că „a avut și are simpatii pentru curente de orientare fascistă, de care nu s-a dezis niciodată" și că „promovează un discurs bazat pe elemente ortodox-fundamentaliste, incompatibil cu valori democratice si chiar constituționale".
Prezent la Senat, Crin Antonescu a spus că, înainte de toate, trebuie făcut cunoscut proiectul lui Marian Munteanu pentru bucureşteni, dincolo de "discuţii istorice sau pseudo-istorice" despre fapte petrecute în urmă cu peste 20 de ani.
"Este o desemnare, este o candidatură, este un om, o personalitate, în legătură cu care eu, aşa cum constat, am neplăcerea să văd că nu stă nimeni sa asculte sau nu vine nimeni să-l întrebe ce este esenţial: proiectul pe care domnia sa îl oferă bucureştenilor. Şi se fac tot felul de discuţii istorice sau mai degrabă pseudo-istorice despre chestiuni de acum 20-25 de ani. Cred că este foarte important de cunoscut proiectul acestui om care, place sau nu place unora, este unul dintre personajele importante ale României postcomuniste", a declarat Crin Antonescu la Senat, citat de Evenimentul zilei.
El a precizat că l-a întâlnit o singură dată pe Marian Munteanu, în urmă cu aproximativ 15 ani.
"L-am urmărit, aşa cum l-au urmărit toţi contemporanii, din prezenţe mediatice, atâtea câte au fost. Pentru mine, figura sa este legată de un timp şi de un loc care sunt esenţiale, vitale - Piaţa Universităţii, 1990. În sensul acesta, încerc o anumită emoţie pozitivă văzându-l revenit în activitatea politică. Esenţial, însă, pentru a-l vota, pentru a susţine sau pentru a avea încredere într-un proiect politic 'Marian Munteanu' este programul pe care domnia sa acum îl produce", a menţionat fostul preşedinte al PNL.
Marian Munteanu a fost desemnat, marţi, candidatul PNL la alegerile pentru Primăria Capitalei, după anunţul spectaculos făcut de Ludovic Orban de retragere din cursă, în urma audierii la DNA, care a dispus cercetarea sa penală sub control judiciar. Astfel, înțelegerea a prevăzut că partidul îi va sprijini candidatura la PMB, iar Munteanu să se înscrie în partid. Vineri, el și-a depus adeziunea la PNL, la organizația Sectorului 1.
Munteanu a fost contestat de mai multe ONG-uri, care au cerut PNL să îi retragă candidatura pentru PMB, pe motiv că nominalizarea reprezintă „o ofensă adusă valorilor democratice ale societății în care trăim".
Astfel, reprezentanții mai multor organizații precum: GDS, IPP, Societatea Academică din România, Centrul FILIA, Romani Criss - Centrul Romilor pentru Interventie Socială și Studii, Agenția de Dezvoltare Comunitară „Împreună”, ACCEPT, Euroregional Center for Public Initiatives și Centrul European pentru Drepturile Copiilor cu Dizabilităţi.
Totodată, presa a scris în mai multe rânduri și despre posibile legături de afaceri între Marian Munteanu și fostul șef al SRI, Virgil Măgureanu. Munteanu el a respins acuzațiile. „Eu nu am fost sprijinit de Virgil Măgureanu, ci am avut atunci o discuție cu mai multe partide. El nu m-a sprijinit și minte că așa e în fișa postului lui. De 7-8 ani de zile nu am mai vorbit deloc cu Măgureanu", a declarat Munteanu la Antena 3.
Între 1992 și 1995, Munteanu a condus organizația Mișcarea pentru România, mișcare care a preluat idealuri legionare. În 2000, Alianța Națională (PUNR-PNR, partidul înființat de Virigil Măgureanu) l-a desemnat candidat pentru președinție. A acceptat dar, ulterior, s-a retras.
În Proclamația Alianței Noastre, publicată în urmă cu trei săptămâni, Munteanu propune „blocarea oricăror tentative politico-administrative de a modifica, prin diferite forme de constrângere, actualul profil – etnic, cultural sau religios – al României“.
În vârstă de 54 de ani, Marian Teofan Dragoş Munteanu este de profesie etnolog. El este cunoscut de public ca un activist civic român contemporan, membru al rezistenţei împotriva dictaturii comuniste, fiind unul dintre reprezentanţii marcanţi ai mişcărilor pentru drepturi civile şi instaurare a democraţiei în România (1989-1991), lider al demonstraţiei studenţeşti din Piaţa Universităţii, 1990. În anii 1988-1989 a fost arestat şi interogat în mai multe rânduri, fiind învinuit de „propagandă creştină, ostilă ideologiei marxist-leniniste“, principala acuzaţie fiind aceea de discipol al gânditorului Petre Ţuţea. În pofida presiunilor şi ameninţărilor, a refuzat să colaboreze cu securitatea.
