Pe aceeași temă
Legea, adoptată de Senat, a fost contestată de președintele Iohannis. Inițiativa legii i-a aparținut deputatului Rădulescu-Mitralieră.
”În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu unanimitate de voturi, a admis obiecția de neconstituționalitate și a constatat că prevederile (…) sunt neconstituționale. Pentru pronunțarea acestei soluții, Curtea a constatat, în esență, că prevederile criticate sunt deficitare din punct de vedere al tehnicii legislative, ceea ce conduce la încălcarea prevederilor art.1 alin.(5) din Constituție, în componenta privind calitatea legii”, se arată într-un comunicat al CCR.
Legea, adoptată pe 10 iulie de Parlament, a fost atacată la Curte pe 2 august de președintele Klaus Iohannis.
Șeful statului a arătat că modificarea adusă legii instituie un paralelism legislativ, deoarece în cuprinsul său se regăsesc două dispoziţii contradictorii cu privire la momentul până la care Agenţia Naţională de Integritate poate evalua diferenţele semnificative de avere, existenţa unor conflicte de interese sau a unor stări de incompatibilitate.
Potrivit preşedintelui, una dintre dispoziţii conduce şi la imposibilitatea ANI – instituţie cu competenţă unică în materia evaluării declaraţiei de avere, a datelor şi a informaţiilor privind averea existentă, precum şi a modificărilor patrimoniale intervenite existente în perioada exercitării funcţiilor ori demnităţilor publice, precum şi cea de evaluare a conflictelor de interese şi a incompatibilităţilor, urmată de confirmarea/ infirmarea instanţelor de judecată – să mai evalueze şi să sancţioneze nerespectarea regimului juridic al incompatibilităţilor şi al conflictelor de interese.
Klaus Iohannis a mai afirmat că dispoziţiile legii contravin principiului statului de drept consacrat de Constituţie, afectând în mod direct activitatea de prevenire şi sancţionare a averilor nejustificate, a conflictelor de interese sau a incompatibilităţilor.
Preşedintele a adăugat și că norma nou introdusă, conform căreia “faptele (…) se prescriu în termen de 3 ani de la data săvârşirii lor”, este lipsită de claritate şi precizie, întrucât conduce la concluzia că faptele se prescriu, când, în realitate, ea ar trebui să expliciteze că este vizată prescripţia răspunderii.
De asemenea, potrivit lui Iohannis, dispoziţiile legii se suprapun cu prevederi din Codul penal.
Senatul a adoptat pe 10 iulie, în calitatea de cameră decizională, inițiativa care modifică legea 176/2010 privind integritatea în funcțiile publice, în sensul introducerii prescrierii faptelor de incompatibilitatea și conflict de interese pentru demnitari și funcționarii publici în termen de 3 ani de la comiterea lor.
Potrivit modificării adoptate de Senat:
· ”Faptele săvârșite de persoanele aflate în exercitarea demnităților publice sau funcțiilor publice ce determină existența conflictului de interese sau a stării de incompatibilitate se prescriu în termen de 3 ani de la data săvârșirii lor”.
Inițiativa îi aparține deputatului PSD Cătălin Rădulescu, condamnat în 2016 la un an și jumătate de închisoare cu suspendare pentru dare de mită şi efectuare de operaţiuni financiare ca acte de comerţ, incompatibile cu funcţia. Propunerea lui Rădulescu a fost semnată de peste o sută de parlamentari PSD.
