Ministerul Justiției vrea proiect de lege separat pentru reglementarea abuzului în serviciu

Dora Vulcan | 25.10.2017

Secretarul de stat in ministerul Justitiei Mariana Mot a anunțat miercuri că MJ intentioneaza sa faca un proiect de lege separat pentru reglementarea abuzului in serviciu si neglijentei in serviciu, prin care aceste articole din Codul penal sa fie puse in acord cu deciziile CCR. Ea nu a spus nimic despre pragul financiar.

Pe aceeași temă

 

 

 

"Ministerul Justitiei intentioneaza ca aceste doua infractiuni - abuzul in serviciu si neglijenta in serviciu - sa faca obiectul unui act normativ separat. Asa se explica faptul ca ministerul nu a formulat un punct de vedere", a afirmat Mot in cadrul dezbaterilor comisiei speciale pentru punerea in acord a codurilor penal si de procedura penala cu deciziile de neconstitutionalitate ale CCR, citată de Hotnews.ro.

 

 

Singurele partide care au facut propuneri concrete sunt UDMR, USR si PMP. UDMR a propus un prag material de 100.000 lei, in timp ce USR a venit cu doua variante, una dintre acestea cu un prag de 1000 lei.

 

 

 

Propunerea UDMR:

 

Art. 297: Abuzul in serviciu

(1) Fapta functionarului public care, in exercitarea atributiilor de serviciu, cu intentie nu indeplineste un act prevazut de dispozitiile exprese dintr-o lege, sau il indeplineste prin incalcarea unor dispozitii exprese dintr-o lege si prin aceasta cauzeaza o paguba materiala mai mare de 100.000 lei, ori o vatamare grava, certa si efectiva a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepseste cu inchisoarea de la 6 luni la 3  ani sau cu amenda.

 (2) Fapta functionarului public care, in exercitarea atributiilor de serviciu, cu intentie ingradeste exercitarea unui drept al unei persoane ori creeaza pentru aceasta o situatie de inferioritate pe temei de rasa, nationalitate, origine etnica, limba, religie, sex, orientare sexuala, apartenenta politica, avere, varsta, dizabilitate, boala cronica necontagioasa sau infectie HIV/SIDA se pedepseste cu inchisoare de la o luna la un an sau cu amenda.

(3) Dispozitiile aliniatelor (1) si (2) nu se aplica in cazul emiterii, aprobarii, sau adoptarii actelor normative.

 

Propunerea USR:

 

(1) Fapta functionarului public care, in exercitarea atributiilor de serviciu, nu indeplineste un act sau il indeplineste prin incalcarea unei legi, a unei ordonante sau ordonante de urgenta a Guvernului si prin aceasta cauzeaza o paguba ori o vatamare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepseste cu inchisoarea de la 2 la 7 ani si interzicerea exercitarii dreptului de a ocupa o functie publica."

 

Ca varianta subsidiara, propunem

 "Art. 297 (1) Fapta functionarului public care, in exercitarea atributiilor de serviciu, nu indeplineste un act sau il indeplineste prin incalcarea unei legi, a unei ordonante sau ordonante de urgenta a Guvernului si prin aceasta cauzeaza o paguba materiala mai mare de 1.000 de lei ori o vatamare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepseste cu inchisoarea de la 2 la 7 ani si interzicerea exercitarii dreptului de a ocupa o functie publica."

 

Propunerea PMP:

 

Art. 297: Propunem ca textul sa aiba urmatorul cuprins:

(1)Fapta functionarului public care, in exercitarea atributiilor de serviciu, cu intentie nu indeplineste un act prevazut de dispozitiile exprese dintr-o lege, ordonanta de Guvern sau ordonanta de urgenta a Guvernului sau il indeplineste prin incalcarea unor dispozitii exprese dintr-o lege, ordonanta de Guvern sau ordonanta de urgenta a Guvernului si prin aceasta cauzeaza o vatamare efectiva a drepturilor fundamentale sau intereselor legitime ale unei persoane fizice  sau ale unei persoane juridice se pedepseste cu inchisoarea 2 la 7 ani si interzicerea exercitarii dreptului de a ocupa o functie publica.

 

Dupa alineatul (1) se introduce un nou alineat (1^1) cu urmatorul cuprins:

 

(1^1) Cu aceeasi pedeapsa se sanctioneaza si fapta functionarului public care, in exercitarea atributiilor de serviciu, cu intentie nu indeplineste un act prevazut de dispozitiile exprese dintr-o lege, ordonanta de Guvern sau ordonanta de urgenta a Guvernului sau il indeplineste prin incalcarea unor dispozitii exprese dintr-o lege, ordonanta de Guvern sau ordonanta de urgenta a Guvernului si prin aceasta cauzeaza o paguba insemnata si efectiva punand in pericol grav desfasurarea activitatii unei autoritati publice, institutii publice, ori unei regii autonome, societati comerciale ori altei persoanei juridice sau fizice.

 

Au mai facut propuneri in sensul introducerii unui prag sunt Uniunea Nationala a Barourilor - 100.000 lei, procurorul Constantin Sima - 200.000 lei, cel mai inalt prag si Uniunea Nationala a Judecatorilor din Romania - "paguba echivalenta cu minim 10 salarii minime pe economie".

 

 

Deputatul PSD Florin Iordache, fost ministru al Justitiei, care conduce aceasta comisie, este autorul OUG 13 care stabilea un prag de 200 de mii de lei peste care abuzul in serviciu este considerat infractiune. In luna iunie, tot Iordache afirma: "Marimea acestui prag, din punctul meu de vedere, trebuie sa fie minim 200 de mii. Se poate mentine pragul de 200.000 de lei sau se poate mari, chiar 400.000".

 

 

 

citește și Dubla măsură a lui Toader: judecătoare care are legături cu interlopii, menţinută în funcţie

 

 

 

Știind că are sprijinul CCR, Dragnea pretinde că el vrea prag zero la abuzul în serviciu

 

 

Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a anunţat săptămâna trecută că, în opinia sa, nu ar trebui să existe prag la abuzul in serviciu, dar, spune el, nu poate fi ignorată decizia CCR dată în acest sens: 

 

„Primul ministru a trimis o adresă la Ministerul Justiţiei, ieri, la sugestia mea, ca să primească de acolo un răspuns scris care este calendarul prevăzut, estimat de MJ necesar pentru toate procedurile guvernamentae şi când ar fi posibil să ajungă în Parlament aceste proiecte de lege. În varianta scurtă, era undeva în partea a doua a lunii decembrie, iar varianta lungă era în martie. Plecând de la acest răspuns, s-a luat decizia ca ceea ce are domnul ministru ca şi proiect de legi ale justiţiei să le transmită la comisia specială comună constituită în acest sens, sigur că va fi participant, va fi invitat să participe la aceste dezbateri, pentru că decizia noastră de a fi adoptate aceste legi în această sesiune parlamentară este neschimbată. Comisia specială va decide prin raportul comun ce rămâne, ce se adaugă şi ce nu rămâne. Din aceste legi şi din altele, pentru că comisia specială lucrează la mai multe legi”, a declarat Liviu Dragnea.

 

Liderul PSD a mai spus că l-a rugat pe preşedintele comisiei, Florin Iordache, să invite la dezbateri cât mai mulţi specialişti.

 

Întrebat dacă încep dezbaterile înainte de a venit răspunsul Comisiei de la Veneţia, Liviu Dragnea a răspuns: „Da... Din câte am înţeles pe surse este vorba de o întrebare referitoare la procedura de numire a procurorilor şefi. Comisia specială va îndrăzni să lucreze pe celelalte prevederi şi pe celelalte amendamente. Nu poate să stea ţara în loc până nu vedem noi dacă numeşte preşedintele, sau dacă numeşte CSM procurorii şefi. Cred că domeniul justiţiei are probleme pe care şi judecătorii şi procurorii aşteaptă să fie rezolvate”.

 

În ceea ce priveşte stabilirea unui pragla abuzul în serviciu, liderul PSD a spus că el nu face recomandări în ceea ce priveşte legile justiţiei, dar îşi va spune punctul de vedere după ce va vedea o formă.

 

Întrebat cât ar trebui să fie pragul, Liviu Dragnea a răspuns: „Habar nu am. Dacă ar fi după mine, ar fi zero prag, dar înţeleg că este o decizie a CCR”.

 

 

 

Comisia de la Veneţia: În niciun caz nu e vorba de un prag financiar la abuzul în serviciu

 

 

Jurnalistul Liviu Avram, de la Adevărul, a solicitat poziţia oficială a Comisiei de la Veneţia asupra celei mai litigioase chestiuni politico-juridice din ultimul an: aşa-numitul prag de prejudiciu care ar trebui impus în definirea infracţiunii de abuz în serviciu, prag sub care fapta ar urma să fie dezincriminată penal.

 

 

În condițiile în care opoziția pare de-a dreptul paralizată, atunci când nu are complicități de circumstanță cu puterea, jurnalistul Liviu Avram, de la Adevărul, s-a adresat direct Comisiei de la Veneția pentru lămuriri cu privire la presupusul prejudiciu financiar pe care chiar Comisia l-ar fi impus în definirea și, implicit, dezincriminarea abuzului în serviciu. Răspunsul spune explicit: nu există prag financiar la stabilirea abuzului în serviciu. Așa că acesta nu poate fi dezincriminat sub un anumit prag, așa cum vor penalii puterii și aliații săi de circumstanță prin dosarele pe care le au. Să nu uităm că, între timp, CCR a dat două decizii în acest sens, că ministrul Tudorel Toader (fost specialist al Comisiei de la Veneția, în care a fost desemnat să reprezinte România în 2014) caută încă ”cifra” pe care să o stabilească în dezincriminarea abuzului în serviciu, că procesul Dragnea-Bombonica Prodana a fost perturbat din cauza ultimei decizii a CCR și că Parlamentul a primit, prin acestă ultimă decizie a CCR, sarcina de a stabili un prag care să se transforme în lege, de unde și înființarea unei comisii în acest sens, cu specialiști unul și unul, cum e și fostul ministru Florin Iordache, cel care a dat primul desant asupra dezincrimiării abuzului în serviciu prin vestita OUG 13.

”În orice țară civilizată, răspunsul Comisiei de la Veneția ar fi pus capăt unor cariere și pe la Curtea Constituțională, și pe la Guvern, și pe la Parlament. Au căpiat de cap o țară întreagă pentru că au interpretat greșit un raport (rămâne de văzut dacă premeditat sau nu)”, a comentat pe pagina sa de Facebook jurnalistul.

 

 

 Două decizii ale Curţii Constituţionale şi ordonanţa de urgenţă nr. 13, care a dus la masive proteste de stradă la începutul acestui an, s-au bazat pe o înţelegere eronată a unui raport al Comisiei de la Veneţia, organismul juridic al Consiliului EuropeiEroarea de interpretare s-a transformat acum într-o obligaţie impusă Parlamentului de a reglementa un prag financiar pentru prejudiciile produse prin infracţiunea de abuz în serviciu, scrie jurnalistul de la Adevărul. La solicitarea sa, Comisia de la Veneţia a clarificat sfera de aplicare a raportuluişi sensul concluziilor pe care le-a avut în vedere la întocmirea acestuia.

 

 

 

 

răspunsul oferit jurnalistului Liviu Avram, cu sublinieri ale Comisiei

 

 

„Raportul privind relaţia dintre responsabilitatea politică şi penală a miniştrilor se referă, conform titulaturii sale, doar la situaţia miniştrilor. Acesta prevede: '... Comisia de la Veneţia consideră că prevederile penale naţionale privind „abuzul în serviciu”, „exces de autoritate” şi alte expresii similare trebuie interpretate în sens restrâns şi aplicate cu un prag înalt, astfel încât acestea să poată fi invocate în cazuri unde fapta este de natură gravă, cum ar fi de exemplu infracţiuni grave împotriva proceselor democratice naţionale, încălcarea drepturilor fundamentale, subminarea imparţialităţii administraţiei publice etc'. (paragraful 102).    Aşadar, decisivă este natura faptei, iar pragul la care se referă nu este în niciun caz  unul financiar. Mai mult, acest prag se aplică desigur doar normelor cu caracter general din legeapenală privind abuzul în serviciu, dar nu şi la alte infracţiuni precum corupţia, spălarea banilor sau abuz de încredere”.   

 
 
 
 

Comisia de la Veneţia este un organism în care sunt reprezentate toate ţările membre ale Consiliului Europei. Din partea României, membru titlular al Comisiei este Tudorel Toader, actualul ministru al Justiţiei, iar membru supleant este Bogdan Aurescu, actualmente consilier prezidenţial.

 

 

 

 

Backgroundul unei interpretări vicioase a Raportului Comisiei de la Veneția și ce instanțe ar trebui să-și revizuiască deciziile

 

 

  • în iunie 2016, la sesizarea fostei şefe a DIICOT Alina Bica, inculpată penal, Curtea Constituţională a decis că definiţia infracţiunii de abuz în serviciu este constituţională doar în măsura în care prin sintagma „îndeplineşte defectuos” se înţelege „prin încălcarea legii” (şi nu a unor acte normative inferioare). CCR a stabilit și că rămâne la latitudinea legiuitorului să decidă asupra pragului financiar la abuzul în serviciu.

 

 

 

  • în ianuarie 2017, ministrul Justiţiei Florin Iordache a elaborat o ordonanţă de urgenţă prin care, invocând decizia CCR şi raportul Comisiei de la Veneţia, a reglementat un prag financiar al prejudiciului de 200.000 de lei, sub care fapta nu ar mai fi fost incriminată. Ordonanţa a fost adoptată de guvern, dar abrogată după câteva zile, în urma unor ample proteste de stradă.

 

 

  • în iunie 2017, la sesizarea fostei soţii a lui Liviu Dragnea, Bombonica Prodana - ambii inculpați într-un dosar la Curtea Supremă -, CCR a stabilit că decizia de anul trecut obligă Parlamentul la reglementarea unui prag financiar la abuzul în serviciu.

 

 

​Actualul ministru al Justiţiei, Tudorel Toader - fost reprezentant al României în Comisia de la Veneția; numit în 2014 - pregăteşte un pachet legislativ în care a anunţat că va reglementa un prag, dar încă nu a identificat, încă, suma. Între timp, în Parlament s-a aprobat constituirea unei comisii menite să pună în accord legislaţia penală cu deciziile CCR.

 

 

 

 

Comentariul jurnaistului Liviu Avram pe pagina sa de Facebook, imediat după postarea articolului pe site-ul Adevărul

 

 

”În orice țară civilizată, răspunsul Comisiei de la Veneția ar fi pus capăt unor cariere și pe la Curtea Constituțională, și pe la Guvern, și pe la Parlament. Au căpiat de cap o țară întreagă pentru că au interpretat greșit un raport (rămâne de văzut dacă premeditat sau nu).”

 

 

 

 

Ce a întrebat jurnalistul Liviu Avram, un background despre istoricul apariției pragului în interpretarea Comisiei, pe care autoritățile române au adaptat-o vicios în sprijinul tezei prejudiciului financiar care ar atrage dezincriminarea penală și articolul integral, în ziarul Adevărul

 
 

 

 

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: [email protected]

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2020 Revista 22