Pe aceeași temă
Până acum au murit trei bebeluși, iar alți opt copii cu SHU vor rămâne internați în continuare, la Marie Curie, 4 dintre aceștia la secția de nefrologie, iar ceilalți 4 copii la ATI.
În prezent, 6 copii sunt dializați peritoneal, evoluția acestora fiind staționară spre favorabilă. Într-un singur caz, starea de sănătate a copilului este gravă, acesta fiind ventilat mecanic în secția de terapie intensivă (ATI).
La data de 16 februarie 2016, un număr total de 12 cazuri au fost diagnosticate cu sindrom diareic sever cu deshidratare, unele dintre acestea au necesitat dializă.
Primul copil a fost internat în spitalul Marie Curie a fost în data de 31 ianuarie 2016. Este vorba despre un copil care s-a prezentat direct la acest spital fiind un caz cunoscut cu o boală digestivă din naștere; rezultatul coproculturilor a fost negativ. Domiciliul de rezidenta –Pitesti.
Ulterior, in perioada 31 ianuarie -12 februarie 2016, alți 11 copii au fost internați prin transfer in spitalul Marie Curie, după cum urmează: 9 din judetul Argers, 1 din Craiova si 1 din Bucuresti.
Unul dintre copii a decedat in 4 februarie 2016, confirmat cu E.coli nepatogen. Al doilea deces a survenit in dimineata zilei de 15 februarie 2016. În acest caz, Institutul Național Cantacuzino a infirmat prezența E.coli.
Copilul din Craiova s-a prezentat cu diagnostic de invaginație intestinală în vederea unei intervenții chirurgicale.
Copilul din București este diagnosticat cu infecție virală digestivă cu rotavirus. Coprocultura recoltată de la acest copil si testată la Institutul Cantacuzino este negativă pentru E. Coli.
Cei 10 copii cu domiciliul in jud Arges provin din localitati diferite ale judetului, au vârste diferite, cuprinse intre 7 luni si 1,5 ani.
Coproculturile testate la Institutul Cantacuzino de la ultimile 3 cazuri internate la spitalul Marie Curie in datele de 9 si 10 februarie 2016 au fost negative pentru E. Coli. Intre acestea se afla si copilul care a decedat in data de 14 februarie.
In ultimele 5 zile nu au mai existat cazuri de boala diareica acuta complicate la copiii din judetul Arges care sa fie transferate catre spitalele din Bucuresti.
Institutul Național de Sănătate Publică (INSP) a luat legatura cu Centrul European de Control al Bolilor Transmisibile încă din 10 februarie 2016. Au fost efectuate demersuri pentru sosirea unei echipe de specialiști ai Centrului pentru acordarea de sprijin în efectuarea investigatiilor pentru depistarea cauzelor de imbolnavire.
De asemenea, Centrul National de Supraveghere si Control al Bolilor Transmisibile din cadrul INSP a instituit începând de ieri un sistem de raportare zilnică a tuturor cazurilor de diaree severă cu deshidratare a copilului cu vârsta de până la 5 ani, la nivelul intregii tari.
Investigațiile epidemiologice
Datele preliminare ale anchetei epidemiologice:
- Debutul bolii a avut loc intr-o perioada de 2 saptamani, cu un cumul de 4 cazuri in datele de 31 ianuarie si 1 februarie 2016
- Distribuția cazurilor nu indică o sursa unică de îmbolnăvire
- DSP Argeș a recoltat probe de apa plata, apa de retea si lapte praf atat din comert, cat si de la domiciliile copiilor, iar rezultatele au fost conforme, cu exceptia a doua probe recoltate de la domiciliul unor copii.
- Sindromul de deshidratare acută, consecinta a manifestarilor diareice a reprezentat un factor important in evolutia ulterioara a cazurilor, mai ales prin intarzierea prezentarii la serviciile medicale in vederea instituirii tratamentelor de rehidratare
- Nu toti copii au prezentat anemie hemolitica, parte componenta obligatorie a SHU
- Incepand de ieri a fost instituit un sistem de declarare zilnica tutror cazurilor de boala diareica severa/SHU din toate unitatile sanitare la copii sub 5 ani
- Pana in prezent din datele mentionate in foile de observație, nu s-a indentificat nicio legatură între cazuri
Referitor la ipoteza aparută în mass -media referitoare la corelarea vaccinurilor administrate copiilor și cauza imbolnăvirilor, această eventualitate este exclusa din urmatoarele considerente:
· Copiii au vârste diferite, intre 5 luni si 1 an si 7 luni, doar doi fiind vaccinați în luna ianuarie (unul cu vaccin hexavalent si altul cu ROR)
· Din loturile de vaccin administrat in judetul Argeș au fost vaccinați și copii din alte judete
· Nu exista nici o informatie de natura stiintifica privid asocierea dintre vaccin si SHU.
De asemenea, rezultatele testelor si probelor efectuate zilnic în saloanele din Spitalul de Pediatrie din Pitești atestă faptul ca nu exista focar de infectie in acest spital.
In ultimele 5 zile niciun copil din judetul Arges sau din alte zone ale tarii nu a mai fost raportat cu boală diareică gravă.
Ancheta epidemiologica va continua pentru a verifica posibilitatea existentei altor surse de alimente de origine animală (produse lactate nepasteurizate, carne de vita) care ar putea fi sursa imbolnavirii.
Ce este și cum preveniți infecția cu E. coli
E. coli este o bacterie larg răspândita in natura, care se găsește in mod normal in intestinul omului si animalelor. Majoritatea bacteriilor care aparțin acestui gen sunt inofensive, însă exista tipuri de E. coli implicate in producerea de boli diareice si de infecții urinare. Prezenta acestei bacterii in apa indica poluarea acesteia si trebuie evitat consumul pentru băut si prepararea hranei.
Ce este Shiga toxina E.coli (STEC)?
Unele tipuri de E. coli produc o toxina puternica denumita Shiga toxina (ST). Bacteriile care produc aceasta toxina se numesc Shiga toxina E. coli sau STEC sau E. coli enterohemoragica (EHEC). Tipul de E. coli cel mai frecvent izolat care aparține acestui grup este O157:H7. In anul 2011 un alt tip, O104:H4 a produs peste 4000 de îmbolnăviri mai ales in Germania, soldate cu 53 de decese. Exista si ale tipuri de STEC cu circulație mai redusa (O26, O103,O111, O145), dar care pot produce, ca si cele menționate anterior, Sindromul Hemolitic Uremic (SHU).
SHU reprezintă o complicație majora care este un tip de insuficienta renala si apare la circa 10% din cazurile de boala diareica produse de STEC si care apare mai ales la copiii de 0-5 ani si la persoanele in vârsta.
Cum se transmite infecția cu STEC?
Infecția apare in urma ingestiei de STEC, chiar in cantitate extrem de mica (doar 1000 de bacterii sunt suficiente pentru a produce infecția). Aceasta se produce mai ales după consumul de alimente sau apa contaminate. Alimentele cel mai frecvent implicate in transmiterea acestei infecții sunt laptele si produsele lactate nepasteurizate, carnea de vaca, mai ales cea tocata insuficient preparata termic, sucul de mere nepasteurizat, salata verde insuficient spălata. Prelucrarea alimentelor crude poate contamina ustensilele de bucătărie, mai ales daca nu sunt utilizate separat pentru fiecare categorie de alimente si nu sunt curățate intre utilizări.
Uneori contaminarea se produce prin intermediul persoanelor care vin in contact animalele si care nu respecta reguli elementare de igiena personala (spălatul mâinilor cu apa si săpun);
Cum se diagnostichează infecția cu STEC si când trebuie sa ne adresam medicului?
Infecția cu STEC se diagnostichează prin examenul microbiologic al materiilor fecale (coprocultura), care permite identificarea E. coli O157:H7 sau a toxinei Shiga in produs.
Prezentarea la medicul de familie sau la specialist trebuie făcută cat mai curând (imediat), mai ales in cazul copiilor de 0-5 ani, daca diareea se însoțește de febra sau scaune cu sânge. La adulți fără alta simptomatologie decât diareea, prezentarea le medic este obligatorie daca acesta persista timp de 3 zile.
Care este tratamentul infectiei cu STEC?
Cea mai importanta măsura terapeutica este cea de rehidratate si reechilibrare electrolitica. Antibioticele NU sun recomandate pentru tratamentul acestei infecții. De asemenea nu sunt recomandate anti-diareicele. Aceste medicamente pot creste riscul apariției SHU
Masuri de prevenire a infecției cu STEC
-Spălați-va pe mâini cu apa si săpun după folosirea toaletei, după schimbarea scutecelor copilului si înaintea preparării sau a consumului de alimente
-Spălați-va pe mâini cu apa si săpun după contactul cu animale sau cu materialele folosite pentru îngrijirea lor
-Preparați corespunzător termic carnea. Carnea de vita, mai ales cea tocata, trebuie gătită la o temperatura de minim 70 grade Celsius (temperatura trebuie atinsa in interiorul preparatului)
-Evitați laptele crud (nepasteurizat), produsele lactate nepasteurizate sau achiziționate din surse neautorizate. Evitați de asemenea sucul de mere nepasteurizat
-Preveniți contaminarea încrucișata in timpul preparării hranei prin utilizarea separată si curățarea ulterioara cu detergent si apa calda a ustensilelor (cuțite, vase, tocătoare) care vin in contact cu produsele alimentare crude.
-Pentru orice simptomatologie de boala diareica, recomandam parintilor prezentarea copilului la medicul de familie sau in cea mai apropiata unitate sanitara.
-De asemenea, parintii nu trebuie sa administreze copiilor medicamente fara recomandarea unui medic. Administrarea unui tratament nerecomandat de medic poate ingreuna depistarea cauzelor aparitiei bolii.
