Pe aceeași temă
Potrivit lui Iordache, se va decide daca infractiunea de abuz in serviciu va fi redefinita sau daca se va introduce un prag valoric minimal. "Fie discutam despre un prag minimal, fie discutam de o redefinire a infractiunii", in sensul existentei unui folos obtinut de cel care a comis infractiunea, a precizat Iordache, mentionand in acest sens un studiu comparativ al Uniunii Nationale a Judecatorilor din Romania care a ajuns la aceasta concluzie. "Se va transa prin vot", a mai spus deputatul PSD.
Deputatul USR Stelian Ion, membru in comisie, a solicitat ca toate grupurile parlamentare sa trimita in timp util propunerile de modificare a abuzului in serviciu, inclusiv PSD, si sa nu fie facute propuneri pe loc, ca amendamente.
Replica lui Iordache a fost ca deputatul sa se ocupe de propriul grup parlamentar.
Singurele partide care au trimis propuneri concrete privind abuzul in serviciu au fost USR, UDMR, PNL si PMP, pe langa propuneri venite de la Parchetul General, Asociatia Procurorilor, UNJR sau academicieni din zona dreptului.
Presedintele Curtii de Justitie a Uniunii Europene (CJUE), Koen Lenaerts, a declarat luni ca infractiunea de abuz in serviciu nu ar trebui sa depinda, in principiu, de dimensiunea pagubelor, subliniind ca poate exista o fapta penala ce nu provoaca pagube, dar este in continuare fapta penala.
Președintele CJUE, despre abuzul în serviciu: nu trebuie să depindă de dimensiunea pagubelor
Oficialul european s-a întâlnit luni, la sediul Înaltei Curți de Casație și Justiție, cu șefa acestei instanțe, Cristina Tarcea, iar la final a ținut o scurtă conferință de presă în care a răspuns și la întrebarea privind necesitatea unui prag minim al pagubei pentru ca abuzul în serviciu să fie infracțiune.
Răspunsul președintelui CJUE:
“Sunt mai mult sau mai puțin în temă. Pot doar să spun că, dacă vorbim de criminalizare, atunci principiul de bază, ce îl au în comun toate statele membre ale UE și UE însăși, este că actul ce constituie faptă penală trebuie identificat clar. Astfel, atenția trebuie să fie pe definiția actului de corupție sau actul ce duce la o faptă penală — actul de a nu îndeplini îndatoririle de serviciu—, actul acela ar trebui să fie definit clar. Nu ar trebui să depindă, în principiu, de dimensiunea pagubelor, pentru că poate exista o faptă penală ce nu provoacă pagube, dar este în continuare faptă penală.Astfel, criminalizarea este diferită de compensarea pagubelor ce pot sau nu să fie provocate. Și dacă sunt provocate, pot fi de o măsură mai mare sau mai mică. Asta este, conceptual vorbind, o discuție separată”, a răspuns Koen Lenaerts, citat de cursdeguvernare.ro.
Curtea Constituțională a constatat anul acesta, într-o decizie de respingere, că este necesară instituirea unui prag al pagubei și circumstanțierea vătămării produse prin comiterea faptei, în funcție de care să se aprecieze dacă este sau nu vorba de o infracțiune.
Decizia a fost criticată de mai mulți specialiști din domeniu, iar ulterior, Comisia de la Venția, invocată în motivarea Curții, a explicat pentru publicația Adevărul că “decisivă este natura faptei, iar pragul la care se referă nu este în niciun caz unul financiar“.
“Mai mult”, precizează în continuare răspunsul Comisiei de la Veneția,“acest prag se aplică desigur doar normelor cu caracter general din legea penală privind abuzul în serviciu, dar nu şi la alte infracţiuni precum corupţia, spălarea banilor sau abuz de încredere”.
Miza modificării
Daca majoritatea PSD-ALDE va opta pentru varianta ca abuzul in serviciu sa fie conditionat de provocarea unor consecinte deosebit de grave, prin care se intelege o paguba materiala mai mare de 200.000 de mii de lei, aceasta noua definitie a abuzului in serviciu l-ar ajuta pe Liviu Dragnea sa scape de dosarul in care este acuzat de instigare la abuz in serviciu, scrie Hotnews.ro.
Problema este ca prin consecinte deosebit de grave se intelege, conform Codului Penal in vigoare, "o paguba materiala mai mare de 2.000.000 (doua milioane) de lei"! Or, daca abuzul in serviciu va fi conditionat de producerea unor consecinte deosebit de grave asa cum sunt ele definite in Codul Penal in vigoare, se va aplica pragul de 2 milioane de lei.
Reamintim ca OUG 13 adoptata la inceputul acestui an viza modificarea Codului Penal prin introducerea unui prag al prejudiciului de 200.000 de lei peste care abuzul in serviciu devenea infractiune. In acest fel, Liviu Dragnea ar fi scapat de una din acuzatiile in dosarul in care e cercetat pentru instigare la abuz in serviciu si la fals intelectual, unde prejudiciul este de 100.000 de lei.
Iordache a declarat saptamana trecuta ca un prag pentru abuzul in serviciu "undeva la 19.000" de lei "nu va deranja pe nimeni.
Iordache a sustinut, la intrebarile ziaristilor, ca acest prag a fost "solicitat in doua decizii ale Curtii Constitutionale" si ca, "daca va fi un prag modic, cred ca nu va deranja pe nimeni".
Acesta a invocat o propunere a Asociatiei Magistratilor din Romania legata de echivalenta a 10 salarii, "undeva la 19.000" de lei.
In presa au circulat si alte variante de modificare a infractiunii de abuz in serviciu in Comisia Speciala din Parlament condusa de Florin Iordache. Potrivit Digi 24, majoritatea PSD - ALDE ar vrea sa modifice legea astfel incat daca nu exista dare sau luare de mita sa nu existe nici incalcare a legii.
La sedinta de saptamana trecuta, USR si PNL au criticat amanarea dezbaterii, acuzand PSD ca lanseaza diverse variante privind abuzul in serviciu pentru a testa reactia societatii si a institutiilor, noteaza News.ro.
"Eu cred ca nu s-a mai ajuns la acest punct pentru ca s-au vazut reactii ale societatii civile si ale opozitiei si cred ca PSD nu face decat sa testeze terenul si sa lanseze stimuli sa se vada care este reactia in functie de care sa se adapteze si sa stabileasca acel prag. Dumnealor isi doeresc un prag cat mai mare, asta este clar pentru noi. In functie de cum reactioneaza opozitia si societatea civila vor reactiona si dumnealor", a declarat deputatul USR Ion Stelian la finalul sedintei comisiei parlamentare speciale de miercurea trecuta.
Deputatul USR a reiterat pozitia partidului pe care il reprezinta, potrivt careia nu ar trebui sa existe niciun parg valoric pentru ca abuzul in serviciu sa fie infractiune.
"Aud si am auzit tot din presa tot felul de variante. Am auzit varianta absolut SF prin care sa se considere ca doar in cazul luarii si darii de mita se poate pune problema unui abuz in serviciu. Ar fi o chestiune de o gravitate extrema sa se vina cu o astfel de varianta. Dar, cred ca sunt stimuli lansati pentru a se vedea reactia opiniei publice", a mai spus Stelian.
Si liberalii au criticat amanarea dezbaterii articolului privitor la abuzul in serviciu, spunand ca nici ei nu sustin introducerea unui prag valoric.
"Din pacate, astazi s-a trecut la o prima citire a deciziilor privitoare la Codul de procedura penala, evitandu-se, cred eu cu buna stiinta dar cu rea intentie, o dezbatere publica ocazionat de articolul privind abuzul in serviciu. PNL a formulat amendamente in acest sens, nu sustinem infiintarea niciunui prag valoric. Am reformulat acest text de lege astfel incat sa fim in acord si cu directivele europene precum si cu practica europeana in materie", a declarat deputatul PNL Ioan Cupsa.
In urma cu doua saptamani, secretarul de stat in Ministerul Justitiei, Mariana Mot, a anuntat comisia speciala a Parlamentului care se ocupa de punerea in acord a Codurilor penale cu deciziile Curtii Constitutionale (CCR) ca ministerul lucreaza la un proiect legislativ separat privind abuzul in serviciu si neglijenta in serviciu. Declaratia a fost facuta in cadrul dezbaterilor din comisia speciala a Parlamentului de punere in acord a Codurilor Penale cu deciziile CCR, in momentul in care discutia a ajuns la articolul privind abuzul in serviciu.
Prevederea din Codul penal privitoare la infractiunea de abuz in serviciu urmeaza sa fie modificata dupa ce Curtea Constitutionala a dat doua decizii in aceasta privinta care vizeaza, pe de o parte, ca abuzul in serviciu sa fie infractiune doar daca sunt incalcate legi sau ordonante ale Guvernului si, pe de alta parte, sustine ca nu este suficient sa se constate ca faptele incriminate aduc atingere valorii sociale ocrotite, ci aceasta atingere trebuie sa prezinte un anumit grad de intensitate, de gravitate, care sa justifice sanctiunea penala.
