Pe aceeași temă
Magistraţii arată că Alexandrescu, patroana sa, Camelia Voiculescu şi Dan Voiculescu, „au urmărit prin săvârşirea faptei obţinerea a 4.320.000 euro/an vreme de 5 ani.”
„Probele administrate în cauză duc la concluzia că inculpatul Alexandrescu George Sorin a avut rolul principal în comiterea infracţiunii de şantaj, fiind persoana care a obţinut documentele folosite în săvârşirea faptei, a conceput planul infracţional şi l-a pus în aplicare, exercitând în mod direct presiunile asupra persoanei vătămate. Inculpatul nu a şovăit să folosească resursele media ale societăţii comerciale pe care o conducea la comiterea faptei anterior descrise. Procedând astfel, în condiţiile în care coordona unele dintre cele mai importante instituţii media de pe piaţa românească, inculpatul a adus prejudicii grave inclusiv încrederii de care presa ar trebui să se bucure în cadrul societăţii”, motivează Curtea de Apel Bucureşti, citată de Adevărul.
Magistraţii arată că Alexandrescu, prietena şi patroana sa, Camelia Voiculescu, şi fostul patron al său, Dan Voiculescu, „au urmărit prin săvârşirea faptei obţinerea unor importante avantaje materiale pentru S.C. Antena TV Group S.A., în cuantum de 4.320.000 euro/an (0,4 euro/abonat/lună, în raport de ultimul preţ solicitat de inculpat şi de cei 900.000 de abonaţi ai RCS&RDS S.A.) vreme de 5 ani.”
Circumstanţele atenuante
„Nici unul dintre inculpaţi nu avea antecedente penale la data săvârşirii faptelor şi cu toţii avuseseră anterior performanţe deosebite în domeniul pieţei media, posturile TV deţinute de S.C. Antena TV Group S.A. şi S.C. Antena 3 S.A. numărându-se printre cele mai importante entităţi de acest tip de pe piaţa românească”, arată Curtea de Apel Bucureşti. În aceste condiţii, reţinând conduita anterioară bună a celor trei, Curtea de Apel Bucureşti le-a acordat acestora circumstanţe atenuante.
Despre sfaturile lui Dan Voiculescu Instanţa a explicat că sprijinul acordat de Dan Voiculescu Dan lui Alexandrescu a constat în acordul ca acesta să comită fapta de şantaj care face obiectul cauzei, în sfaturi privind comiterea faptei (în acest sens, discuţia din 13 mai 2013, „sfaturile de a fi prudent transmise prin intermediul fiicei sale”), dar şi „în interesul acordat rezultatului activităţii infracţionale a acestui inculpate”.
„Referitor la acordul inculpatului privind comiterea faptei, instanţa reţine că, după cum rezultă din convorbirile interceptate, dar şi din propria declaraţie, numitul Voiculescu Dan, deşi nu deţinea vreo funcţie administrativă în cadrul societăţilor care compun Grupul Intact, avea posibilitatea de a influenţa deciziile conducerii societăţii, iar acceptul acestuia pentru ca Alexandrescu George să acţioneze în felul arătat a avut o deosebită importanţă în întărirea rezoluţiei infracţionale a acestuia”, arată Curtea de Apel Bucureşti, care era rolul lui Dan Voiculescu.
„Nu trebuie pierdut din vedere nici că atât Voiculescu Dan, cât şi Voculescu Camelia, şi-au exprimat în mai multe rânduri interesul privind rezultatele obţinute de inculpatul Alexandrescu în urma întâlnirilor cu Bendei Ioan, aspect de natură a-l determina pe acesta din urmă să îşi intensifice presiunile asupra persoanei vătămate”, mai motivează Curtea de Apel Bucureşti.
„Cum merge treaba cu RCS-ul?”
Pe 13 mai 2013, într-o discuţie telefonică, dintre Dan Voiculescu şi Sorin Alexandrescu cei doi tratează mai multe chestiuni de ordin comercial (lansarea Antena Play, operaţiuni cu Orange şi Focus Sat). Voiculescu întreabă „Cum merge treaba cu RCS-ul?”, iar Alexandrescu Sorin răspunde: „Lucrăm, deja avem pe post ceva. (…) Deci lucrăm la ea.”. Auzind aceasta, Voiculescu Dan îşi exprimă aprobarea („Bine.”) şi sugerează că totuşi „ar trebui în afară de pe post”, moment la care Alexandrescu George Sorin răspunde „Da, da, da, da. Păi, noi am făcut aia cu un scop, da’ vă spun eu când ne vedem faţă în faţă.”
De ce a fost condamnată Antena Group
Cu privire la inculpata S.C. Antena TV Group, Curtea a apreciat că aspectele arătate în sentinţă „cu privire la fapta inculpatului Alexandrescu au deplină aplicabilitate şi în cazul acestei inculpate, persoana juridică a cărei conducere o exercita inculpatul”.
„Curtea reţine şi că fapta de şantaj a fost comisă de inculpat în primul rând pentru a obţine foloase materiale în beneficiul acestei persoane juridice iar în comiterea infracţiunii au fost implicaţi inclusiv acţionari ai acesteia. În aceste condiţii, având în vedere suma imensă de bani pe care inculpata a urmărit să o obţină în mod ilicit şi faptul că aceasta realizează venituri importante din activitatea prestată pe piaţa media, instanţa apreciază că o amendă penală în cuantum de 350.000 lei este adecvată pentru sancţionarea acesteia”, au motivat judecătorii.
Cazul fostului şef al Fiscului
Curtea de Apel a mai arătat că fapta săvârşită de fostul şef al Fiscului, Şerban Pop, cel care a fost acuzat că i-a pus la dispoziţie lui Sorin Alexandrescu documentele folosite la şantajarea lui Ioan Bendei, „ este de mare gravitate concretă”.
„După cum s-a arătat deja, acest inculpat, deţinând una dintre cele mai înalte funcţii din aparatul administrativ al Ministerului Finanţelor Publice – cea de preşedinte al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală – şi-a ignorat cu bună-ştiinţă obligaţia de a păstra confidenţialitatea informaţiilor obţinute în această calitate şi, mai mult decât atât, a predat unui terţ documente ridicate în urma unui control desfăşurat la un agent economic de comisarii Gărzii Financiare”, motivează Curtea de Apel Bucureşti.
O astfel de faptă, susţin judecătorii, comisă şi de o persoană care ocupa funcţia menţinută anterior, este de natură să aducă grave atingeri ordinii publice şi în special încrederii cetăţenilor în corectitudinea şi imparţialitatea funcţionarilor A.N.A.F. „Mai mult, inculpatul a comunicat informaţii şi documente confidenţiale numitului Alexandrescu George Sorin datorită relaţiilor de prietenie avute cu acesta cu intenţia de a-i crea un avantaj comercial în faţa unui competitor”, arată Curtea de Apel.
Încălcarea gravă a obligaţiilor de serviciu de către Şerban Pop ar fi avut ca efect crearea situaţiei premisă pentru săvârşirea unei infracţiuni de şantaj de mare gravitate. „O importanţă deosebită în acest sens a avut-o comunicarea de inculpatul Pop Şerban către inculpatul Alexandrescu a interpretării pe care funcţionarii din subordinea sa o dădeau contractului de asociere în participaţiune încheiat între RDS&RCS şi SC Bodu (posibilitatea ca acesta să ascundă o faptă de corupţie), ceea ce a contribuit semnificativ la crearea convingerii numitului Alexandrescu Sorin că are posibilitatea reală de „a fructifica” informaţiile şi documentele obţinute”, se arată în motivarea instanţei.
Condamnările
Curtea de Apel Bucureşti (CAB) i-a condamnat pe 12 mai 2016, în dosarul de şantaj, pe :
- directorul Antena Group Sorin Alexandrescu - trei ani şi şase luni de închisoare cu executare,
- Dan Voiculescu - doi ani de închisoare cu executare
- Camelia Voiculescu - doi ani cu suspendare
- Antena 3 şi Intact Publishing au fost achitate.
- Antena TV Group SA, acuzată de şantaj - amendă penală de 350.000 de lei
- Şerban Pop, fost preşedinte al ANAF, avocat suspendat - doi ani de închisoare cu executare, pentru folosirea de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii, ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii.
Decizia nu este definitivă şi poate fi contestată la instanţa supremă.
Dan Voiculescu, fondatorul trustului Intact, a fost condamnat la doi ani de închisoare cu executare pentru complicitate la şantaj. Instanţa a dispus contopirea acestei pedepse cu condamnarea din dosarul ICA şi a dispus ca acesta să execute în total 10 ani.
