Îngăduitoare cu penalii, Shhaideh permite condamnaților fără executare să nu mai fie dați afară

Proiectul, care exclude și principiul transparenței dintre cele care definesc exercitarea unei funcții publice, a fost supus dezbaterii publice pe site-ul Ministerului Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene iar vineri expira cele 10 zile în care se pot trimite propruneri pentru modificare.

Deşi în primul articol al propunerii de modificare se spune explicit că scopul legii este "asigurarea, în conformitate cu dispoziţiile legale, a unui serviciu public stabil, profesionist, transparent, eficient şi imparţial, în interesul cetăţenilor, precum şi al autorităţilor şi instituţiilor publice", tocmai că principiul transparenţei este eliminat dintre cele stau la baza exercitării funcţiei publice. Dintre principiile pevăzute de legea actuală (legalitate, imparţialitate şi obiectivitate; transparenţă; eficienţă şi eficacitate; responsabilitate, în conformitate cu prevederile legale; orientare către cetăţean; stabilitate în exercitarea funcţiei publice; subordonare ierarhică) este eliminată exact transparența și li se adaugă: competenţa, performanţa şi buna-credinţă, în sensul respectării drepturilor şi îndeplinirii obligaţiilor reciproce.

Proiectul justifică modificările la lege prin ”clarificarea, completarea și remedierea unor deficiențe de ordin tehnic” din actualul Statut al funcționarilor publici, se spune în expunerea de motive: 

• Se extind competențele Agenției Naționale a Funcționarilor Publici prin includerea atribuției de evidență a personalului bugetar din administrația publică. În acest sens va fi creat și administrat Sistemul electronic național de evidență a ocupării în administrația publică. 

• Se introduc norme care reglementează concursul național ca modalitate de recrutare a funcționarilor publici.  

• Se modifică și se completează normele care stabilesc organizarea și dezvoltarea carierei funcționarilor publici, prin introducerea treptelor de salarizare asociate atât funcțiilor corespunzătoare categoriei înalților funcționari publici cât și funcțiilor publice de conducere și celor de execuție.

• Se redefinește categoria înalților funcționari publici și se desființează ca funcții publice, funcțiile publice de prefect, subprefect și inspector guvernamental. Pentru funcțiile de prefect și subprefect va fi stabilit un alt regim juridic în legislația specifică. Sunt reglementate totodată dispoziții cu caracter  final și tranzitoriu pentru punerea în aplicare a noilor norme referitoare la această categorie, precum și pentru stabilirea măsurile instituite cu privire la aplicarea acestor noi reglementări. În legea în vigoare, categoria înalţilor funcţionari publici cuprinde: secretar general al Guvernului şi secretar general adjunct al Guvernului; secretar general din ministere şi alte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale; prefect; secretar general adjunct din ministere şi alte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale; subprefect; inspector guvernamental. În forma modificată, apar: secretar general şi secretar general adjunct din cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice ale administraţiei publice centrale, autorităţilor administrative autonome şi structurilor de specialitate ale Parlamentului; secretar general  al instituţiei prefectului, nemaifiind incluse şi posturile de prefect, subprefect şi inspector guvernamental.

• Funcţiile publice de prefect, subprefect şi inspector guvernamental se desfiinţează la 60 de zile de la data intrării în vigoare a noii legi, ocupanţilor acestor posturi aplicându-li-se următoarele măsuri: mobilitate într-o funcţie publică din categoria înalţilor funcţionari publici; transfer într-o funcţie publică din categoria funcţiilor publice de conducere  sau execuţie; mutare definitivă într-o funcţie publică din categoria funcţiilor publice de conducere  sau execuţie; eliberarea din funcţia publică. La data eliberării din funcţia publică, înalţii funcţionari publici care au ocupat funcţiile publice de prefect, subprefect şi inspector guvernamental intră în corpul de rezervă gestionat de Agenţia  Naţională a Funcţionarilor Publici.

• Funcţia publică specifică de secretar al judeţului, respectiv al municipiului Bucureşti se echivalează cu funcţia publică generală de director general, funcţia publică specifică de secretar al municipiului, al sectoarelor municipiului Bucureşti şi al oraşului se echivalează cu funcţia publică generală de director, iar funcţia publică specifică de secretar de comună se echivalează cu funcţia publică generală de şef serviciu.

• "Numirea în funcţii publice se face de către conducătorul autorităţii sau instituţiei publice sau, după caz, de persoana care are competenţa legală de numire în condiţiile unor acte normative specifice, prin act administrativ emis în termenele şi în condiţiile legii, pe baza rezultatelor concursului”. 

• Se stabilește o nouă atribuție pentru Agenție, care va elabora cadre generale de competență și va aviza cadre de competență specifice. 

 Îngăduitoare cu penalii și indisciplinații

În formula propusă de Shhaideh, proiectul introduce, ca o condiţie pentru ocuparea unei funcţii publice, ca persoana respectivă să nu execute "o pedeapsă complementară" sau să nu îi fie "aplicată o  măsură de siguranţă de interzicere a exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică sau de a exercita profesia ori activitatea în executarea căreia a săvârşit fapta”. De asemenea, se reduce de la 7 la 3 ani, intervalul de timp anterior numirii în care persoana care doreşte să ocupe o funcţie publică " nu a fost destituită dintr-o funcţie publică sau nu i-a încetat contractul individual de muncă pentru motive disciplinare".

De asemenea, se abrogă articolul conform căruia "concursul pentru admiterea la programele organizate în condiţiile legii pentru obţinerea statutului de manager public se organizează şi se gestionează de instituţiile abilitate potrivit legii să organizeze astfel de programe, cu avizul Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici". 

Dacă legea în vigoare stabileşte că raporturile de serviciu încetează de drept în cazul în care funcţionarul public are o pedeapsă definitivă privativă de libertate, Shhaideh propune ca măsura să fie luată doar dacă este vorba despre o pedeapsă cu executare.