Pe aceeași temă
Dosarul a fost clasat deoarece nu s-au găsit probe potrivit cărora fostul preşedinte al României, Traian Băsescu, ar fi obţinut sume de bani ca rezultat al unor infracţiuni, informează Mediafax care citează surse oficiale.
Anchetatorii au disjuns însă dosarul pentru fals în declaraţii, în cauză fiind sesizată Agenţia Naţională de Integritate (ANI) pentru verificări având în vedere că sumele menţionate în dosar nu apar în declaraţiile de avere ale fostului preşedinte, au declarat aceleaşi surse pentru agenţia de presă.
Pe 6 mai 2016, Parchetul General a anunţat oficial că Traian Băsescu este cercetat pentru spălare de bani, faptă care ar fi fost comisă în perioada octombrie 2000 - mai 2005, prin încheierea succesivă a mai multor contracte de vânzare-cumpărare a unor imobile.
"Procurori ai Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale faţă de suspectul Băsescu Traian, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de spălare de bani. În ordonanţa întocmită, procurorii au reţinut că fapta a fost săvârşită în perioada octombrie 2000 - mai 2005, prin încheierea succesivă a mai multor contracte de vânzare-cumpărare a unor imobile", se arăta în comunicatul de presă de la acea vreme transmis de Parchetul General.
Dosarul a fost deschis în urma a două sesizări, una a Oficiului Naţional de Prevenire şi Combaterea Spălării şi o alta a Grupului de Investigaţii Politice.
Cauza a fost închisă în anul 2012, procurorii dispunând neînceperea urmăririi penale. În mai 2015, soluţia a fost infirmată de Tribunalul Bucureşti, iar dosarul a fost redeschis. În iulie 2015 s-a început urmărirea penală in rem.
Potrivit ordonanţei procurorilor, în luna august a anului 2000, Traian Băsescu a cumpărat un imobil din Aleea Privighetorilor pentru care a plătit "suma de 1 .483.244.000 lei, plătită numerar şi a cărei provenienţă nu a fost justificată", iar "la aceeaşi dată, la acelaşi birou notarial, Căşuneanu Costel a cumpărat o suprafaţă egală de teren situată la aceeaşi adresă, pentru care a plătit un preţ de trei ori mai mare, respectiv preţul pieţei".
Ulterior, în luna octombrie 2002, Traian Băsescu a înstrăinat suprafaţa către Gabriela Blaj, cumnata lui Costel Căşuneanu, cu suma de 12.004.212.620 lei. O parte din suma obţinută din această vânzare ar fi fost transferată în iunie 2003 în contul fiicei sale, Ioana Băsescu, care ar fi folosit-o, în parte, pentru achiziţionarea unui imobil în valoare de aproximativ 90.000 dolari, susţin procurorii.
În luna octombrie 2002, Traian Băsescu împreună cu soţia sa au cumpărat un imobil situat în şoseaua Bucureşti - Ploieşti cu preţul de 280.000 dolari, "achitat numerar şi a căror provenienţă nu este justificată, avându-se în vedere faptul că în această perioadă din conturile familiei Băsescu nu au fost retrase sume de bani. Acest imobil a fost donat câteva zile mai târziu fiicei sale, Băsescu Ioana", se mai arată în ordonanţă.
Procurorii de la Parchetul General susţin că "preţul terenului din Aleea Privighetorilor, achiziţionat de către Traian Băsescu la data de 09.08.2000, în sumă de 4.921.480.080 ROL (echivalent a 222.480 USD) şi nu 1.483.244.000 ROL (aşa cum se consemnează în contract) a fost achitat numerar de Căşuneanu Costel".
***
Procurorul general al României Augustin Lazăr a declarat în luna noiembrie a anului trecut ca in cazul Basescu, nu se poate face cercetarea si probarea completa a celor cuprinse in dosarul de la Parchetul General fara reunirea sa cu dosarul de la DNA in care fostul presedinte a fost scos de sub urmarire penala.
Un procuror al Parchetului General, despre care a scris Romania Curata, a cerut conducerii instituţiei redeschiderea dosarului Basescu de la DNA, solutionat cu NUP, si reunirea cu cel aflat la Parchetul General, in care Basescu este cercetat pentru luare de mită şi înşelăciune, dar care nu pot fi probate in lipsa dosarului de la DNA. Cererea sa fusese respinsa de conducerea institutiei.
"Dacă există o faptă de spălare de bani, ea nu poate fi separată de o faptă de corupţie. Spălarea de bani poate rezulta dintr-o faptă de corupţie şi aceasta trebuie demonstrată. Cele două cauze trebuie reunite, în ipoteza în care se va redeschide dosarul, fiindca acea soluţie nu ar rezista unei verificări. Dosarele ar trebui reunite şi instrumentate împreună", a declarat procurorul general al României, Augustin Lazăr, citat de Mediafax.
***
Procurorul Elena Iordache de la Secţia de urmărire penală şi criminalistică a Parchetului General – care instrumentează dosarul de spălare de bani al fostului preşedinte Traian Băsescu – i-a cerut conducerii Parchetului General redeschiderea dosarului făcut acestuia de DNA in 2004, informeaza Romania Curata.
Dosarul a fost soluţionat cu NUP (neînceperea urmăririi penale – n.r.) pe 20 octombrie 2006 de procurorul Petre Nariţa, fost adjunct al Secţiei a II-a a DNA.
De ce spune procurorul ca trebuie redeschis dosarul
Elena Iordache instrumentează dosarul de spălare de bani al fostului preşedinte. Spălarea de bani presupune albirea unor bani negri obţinuţi printr-o infracţiune, însă dosarul instrumentat de Iordache nu spune care ar fi aceea, ci vizează doar spălarea de bani. Ceea ce este atipic, potrivit specialiştilor în drept, citati de Romania Curata.
Procurorul consideră că fostul ministru, primar şi preşedinte ar fi primit mită în anii 2000 un teren şi un Mercedes de la omul de afaceri Costel Căşuneanu, unul dintre regii asfaltului. Căşuneanu a obţinut licenţe de transport pe vremea când Ministerul Transporturilor era condus de Traian Băsescu. In opinia procurorului care nu este citat direct de Romania Curata, Basescu ar fi spălat banii printr-o serie de operaţiuni succesive menite să albească presupusa şpagă. Prin urmare, ea are nevoie de redeschiderea dosarului de luare de mită de la DNA pentru a-şi susţine ancheta privind spălarea de bani.
Deşi Parchetul General ceruse dosarul 91/P/2004 de la DNA şi procurorul Iordache a solicitat redeschiderea dosarului, conducerea PG l-a retrimis la DNA, cu tot cu solicitarea procurorului Iordache, urmand ca DNA sa decida in consecinta..
Trebuie precizat că procurorul general, ca şef inclusiv peste direcţiile anticorupţie (DNA) şi anticrimă-organizată (DIICOT), are posibilitatea legală de a cere redeschiderea unor dosare ale unor direcţii subordonate, deşi autonome. De altfel, pe vremea când era procuror general, Kovesi a solicitat redeschiderea unor dosare ale lui Vîntu închise de DNA, mai scrie Romania Curata.
Dacă şefa DNA decide să ceară redeschiderea dosarului lui Băsescu din 2006, atunci trebuie să ceară confirmarea redeschiderii unei instanţe de judecată, potrivit legii, mai spune sursa citata.
De ce a fost închis dosarul de luare de mită
Dosarul 91/P/2004 al fostului PNA în care, pe atunci, primarul Capitalei Traian Băsescu era vizat pentru luare de mită şi înşelăciune a fost înregistrat când la conducerea instiţuţiei anticorupţie era Ioan Amarie. Dosarul a fost deschis în decembrie 2004 după un articol din ziarul Atac în care se făceau acuzaţii la adresa primarului Capitalei.
“Cotidianul Atac, în articolul publicat în cursul lunii decembrie 2004, afirmă că Traian Băsescu ar fi achiziţionat un autoturism Mercedes cu suma de 17.500 USD de la Costel Căşuneanu (om de afaceri) cu toate că, în realitate, preţul bunului era de 30-40.000 Euro.
Totodată, se mai susţine că Traian Băsescu a achiziţionat un imobil teren cu suma de 67.051 USD pe care, la scurt timp, l-a vândut la un preţ mai mare, anume 294.489 USD, după care a cumpărat o vilă cu suma de 280.000 USD, ce a fost donată uneia dintre fiicele sale”, se arată în rezoluţia de NUP din 2006 a DNA.
După ce Traian Băsescu a devenit preşedinte în decembrie 2004, în ianuarie, procurorul Octavian Lupescu a trimis dosarul la Secţia 1-a a PNA. Acolo a fost închis de procurorul Camelia Sutiman şi redeschis apoi de noul şef de secţie Irinel Păun, care l-a trimis din nou la Secţia a 2-a a parchetului anticorupţie, redenumit DNA. Aici, a fost închis din nou în 2006, fără să se facă nicio anchetă, de către procurorul Petre Nariţa, acum pensionat.
“În legătură cu aceste stări de fapt afirmate în mass-media, în lipsa altor elemente concrete şi convingătoare, se constată că acestea se circumscriu circuitului civil al bunurilor, fără nicio legătură cu dispoziţiile legii penale. Libertatea de voinţă a persoanelor fizice referitor la încheierea actelor civile de transfer a proprietăţii este neîngrădită, cu excepţia încălcării normelor care afectează grav relaţiile de ordine publică, ceea ce nu este cazul. Chiar şi în aceste situaţii sancţiunea este de natură civilă (nulitate absolută), iar nu penală. Convenirea preţului este lăsat la latitudinea părţilor şi numai acestea pot invoca eventualele vicii de consimţământ, dacă ele s-au produs. Stabilirea unui preţ nu are semnificaţie penală, afară de cazul unor manopere frauduloase grave, care să contureze fapta de înşelăciune, însă pe bază de probe pertinente şi concludente. Ţinând cont de aceste împrejurări, afirmate cu totul în mod vag şi generic, nu se poate aprecia că există temeiuri de efectuare a urmăririi penale faţă de Traian Băsescu pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune sau fapte de corupţie. Dispun neînceperea urmăririi penale faţă de Traian Băsescu pentru săvârşirea faptelor prevăzute de art. 215 (înşelăciunea – n.r) şi art. 254 (luarea de mită – n.r.) C.p. întrucât faptele nu există”, este motivarea procurorului Petre Nariţa de la DNA din data de 20 octombrie 2006.
Dosarul de spălare de bani
În aprilie, Parchetul General a început urmărirea penală faţă de fostul preşedinte al României, Traian Băsescu, pentru spălare de bani în formă continuată în dosarul terenului din Aleea Privighetorilor, zona Băneasa a Capitalei.
În anul 2000, când abia devenise primarul Capitalei, Traian Băsescu a cumpărat un teren în Băneasa cu bani a căror provenienţă nu ar putea fi justificată, susţine procuroarea Elena Iordache.
Potrivit unor surse judiciare citate de România Curată în aprilie, Parchetul îşi bazează acuzaţiile pe declaraţii de martori, înscrisuri bancare şi rapoarte ale Oficiului de combatere a spălării banilor.
Tranzacţiile lui Băsescu considerate suspecte de procurori
9 august 2000: Traian Băsescu cumpără un teren de 3700 de metri pătraţi în Aleea Privighetorilor 86, cartierul Băneasa, cu 1.483.244.000 lei vechi, adică în jur de 70 de mii de dolari (în vara lui 2000, un dolar era în jur de 21.000 de lei vechi – n.r.) Suma ar fi fost achitată în numerar. Provenienţa ei nu ar putea fi justificată, susţine procuroarea Elena Iordache. În aceeaşi zi, la acelaşi notar, omul de afaceri Costel Căşuneanu cumpără un teren învecinat, cu o suprafaţă similară, la un preţ de 3 ori mai mare, considerat preţul pieţei.
Septembrie 2000: Traian Băsescu cumpără un autoturism Mercedes S 500 de la Costel Căşuneanu cu 13.000 USD, deşi presa vremii susţinea că maşina valora mai mult.
15 octombrie 2002: Traian Băsescu vinde terenul din Aleea Privighetorilor 86 către Gabriela Blaj din Oituz, cumnata şi asociata omului de afaceri Costel Căşuneanu, cu 12.004. 212.620 lei vechi, adică peste 300.000 de dolari (în 2002, un dolar ajunsese în jur de 39.000 de lei vechi –n.r.). Băsescu ar fi primit 110.000 de dolari în numerar şi 8.285.000.000 lei vechi prin transfer bancar de la Gabriela Blaj. Femeia primise aceşti bani în aceeaşi zi, tot prin transfer bancar, de la cumnatul Costel Căşuneanu. Acesta luase la rândul lui o parte din bani, 7.293.000.000 lei vechi, de la compania sa de construcţii de drumuri PA & CO Internaţional şi o altă parte, 1.006.415.000 lei vechi, dintr-un schimb valutar.
21 octombrie 2002: Traian şi Maria Băsescu cumpără de la Virgil şi Mariana Gheţeu o vilă situată pe Şoseaua Bucureşti Ploieşti 137 B, cu 280 de mii de dolari. Potrivit procuroarei, banii ar fi fost achitaţi în numerar, iar provenienţa nu ar fi fost justificată, avându-se în vedere că în acea perioadă, din conturile familiei Băsescu de la BCR, ING şi RBS Bank nu ar fi fost retrase sume de bani.
12 noiembrie 2002: Vila a fost donată Ioanei Băsescu, fiica cea mare a fostului preşedinte al României.
10 iunie 2003: Traian Băsescu transferă banii din vânzarea terenului din Primăverii în contul fiicei sale, Ioana, deschis la ABN Amro Bank. Ea ar fi folosit parte din aceşti bani pentru cumpărarea unui imobil.
17 noiembrie 2003: Ioana Băsescu scoate 90.000 de dolari din bani pimiţi de la tatăl ei.
6 iunie 2005: Ioana Băsescu transferă 40.700 de dolari înapoi în contul tatălui ei.
20 aprilie 2006: Gabriela Blaj vinde terenul cumpărat în 2002 de la Băsescu cumnatului ei, Costel Căşuneanu, pentru aproape 300.000 de euro.
Alte tranzacţii ale familiei Băsescu
4 februarie 2003: primarul Capitalei la acea vreme, Traian Băsescu cumpără un apartament cu numai 19.000 de dolari într-o vilă din strada Ştefan Mihăileanu, sector 2, Bucureşti.
14 septembrie 2005: Ioana Băsescu vinde vila din Bucureşti-Ploieşti 137 B cu 420.000 euro.
23 decembrie 2005: fiica cea mare a fostului preşedinte cumpară o vilă în strada Aviator Sănătescu 2, sector 1, lângă Mănăstirea Caşin.
6 ianuarie 2006: Ioana Băsescu cumpără o vilă în Corbeanca.
14 august 2007: vinde vila din Corbeanca.
31 martie 2008: fiica fostului preşedinte cumpără un penthouse într-un ansamblu rezidenţial dezvoltat de omul de afaceri Puiu Popoviciu.
Ce a declarat Căşuneanu la Parchet
Potrivit unor surse judiciare citate în aprilie de România Curată, Costel Căşuneanu le-ar fi spus procurorilor că Băsescu ar fi cumpărat terenul din Privighetorilor cu banii lui. Căşuneanu a fost audiat la Parchetul General pe 5 decembrie 2015.
Declaraţia vine în contextul în care Căşuneanu ar fi primit licenţe de transport de la Ministerul Transporturilor când Traian Băsescu era ministru.
Cu toate acestea, declaraţia lui Căşuneanu este contestabilă în condiţiile în care el este exonerat de răspunderea penală şi ar putea spune orice fără consecinţe juridice, cu excepţia denunţului calomnios.
Presupusa infracţiune de dare de mită, care i s-ar fi putut aduce lui Căşuneanu, este prescrisă. Nu este cazul în ce-l priveşte pe Traian Băsescu întrucât cursul prescripţiei a fost suspendat pe durata mandatului de preşedinte.
Dosarele lui Costel Căşuneanu
În plus, declaraţia lui Căşuneanu ar putea fi privită şi ca o răzbunare în condiţiile în care omul de afaceri a avut de suferit ca urmare a dosarelor penale deschise împotriva lui pe vremea când Traian Băsescu era preşedinte.
În aprilie 2013, omul de afaceri a fost condamnat la 4 ani cu suspendare în dosarul de corupţie al fostului senator PSD, Cătălin Voicu. Acesta a primit 7 ani cu executare pentru că a luat 200 de mii de euro de la Căşuneanu ca să mituiască judecătorii de la Înalta Curte şi să aranjeze dosarele civile ale omului de afaceri.
Căşuneanu este judecat pentru dare de mită şi în dosarul primarului suspendat al Bacăului, Romeo Stavarache.
Ce spune fostul şef de stat despre intenţia procurorului Iordache de redeschidere a dosarului de luare de mită de la DNA
Contactat telefonic, fostul preşedinte al României, Traian Băsescu, a declarat:
„Habar n-am. E o nebunie…din 2006? Bun, a cerut redeschidere, dar trebuie să se şi redeschidă, să vedem…Nu pot să cred nimic deocamdată, nu ştiu nimic. Eu am dat declaraţii pe dosarul ăsta (dosarul de spălare de bani – n..r), am dus documente. Nu are cum să îmi fie teamă de ceva ce nu ştiu.”
În aprilie, Traian Băsescu a comentat şi acuzaţia de spălare de bani:
„Categoric am cum (să justifice provenienţa banilor cu care a cumpărat terenul din Privighetorilor şi vila din Bucureşti Ploieşti 137 B – n.r.), dar nu fac nicio declaraţie pe temă până nu primesc citaţia. Astea sunt afirmaţiile lui Ciuvica, dacă procuroarea şi le-a însuşit…eu cu dragă inimă o să le lămuresc când o să fiu citat”, a declarat atunci Traian Băsescu pentru România Curată.
