Pensii mai mici pentru foştii securişti şi comunişti de rang înalt

Fara Autor | 19.01.2010

Pe aceeași temă

Prin această petiţie, readucem în atenţie solicitarea societăţii civile de reducere a pensiilor foştilor activişti comunişti de rang înalt şi a responsabililor din aparatul represiv al Securităţii.

Această cerere a fost formulată de mai multe ori până acum, în forme uşor diferite, de către Comisia Prezidenţială pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România (2006), Grupul pentru Dialog Social (2007) şi Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului în România (2008). Comisia Prezidenţială, care a declarat regimul comunist ca „ilegitim şi criminal“, recomanda, în Raportul Final, ca „foştii activişti comunişti de frunte, foştii conducători ai Securităţii, ai Miliţiei şi ai Ministerului de Interne, ai «Justiţiei» comuniste, foştii torţionari să nu poată beneficia de pensii peste nivelul minim al populaţiei“. Grupul pentru Dialog Social a cerut, la rându-i, printr-un comunicat, „reducerea cuantumului pensiilor foştilor securişti la nivelul unei pensii medii din sistemul public“. În fine, IICCR a iniţiat un proiect de lege prin care se stabilea ca pensiile responsabililor regimului comunist implicaţi în acte de represiune pe motive politice să fie reduse la nivelul salariului de bază minim brut pe ţară.

În prezent, pensiile foştilor activişti comunişti şi angajaţi ai Securităţii sunt de câteva ori mai mari decât pensia medie. Reamintim că angajaţii Securităţii au fost pensionaţi după o lege specială, care i-a favorizat în raport cu restul populaţiei.

Activiştii şi securiştii au făcut parte dintr-un sistem de privilegii înainte de 1989 şi au rămas privilegiaţi şi după revoluţie.

Considerăm că este profund imoral ca promotorii unui sistem criminal să se bucure de impunitate într-un regim democratic şi, în plus, să beneficieze de favoruri. Orice reformă care vizează modernizarea statului nu poate fi compatibilă cu onorarea acelora care au transformat statul în instrument de represiune politică, în perioada 1948-1989.

În contextul dezbaterilor legate de Legea unică a pensiilor, solicităm Guvernului României să găsească, împreună cu societatea civilă şi instituţiile academice care se ocupă de studiul comunismului, o formulă legală, în acord cu Constituţia Româ­niei, prin care pensiile celor responsabili pentru nelegiuirile regimului comunist să fie reduse. Există precedente şi soluţii legale practicate în alte ţări ieşite de sub dictaturi, înregistrate în literatura de specialitate privind aşa-numita „justiţie de tranziţie“. Reducerea sau chiar eliminarea pensiilor s-a numărat printre măsurile luate în Europa, după 1945, împotriva responsabililor nazişti şi a colaboratorilor acestora din ţările aliate. Câteva dintre statele est-europene postcomuniste au recurs, de asemenea, la sancţionarea celor responsabili de abuzurile comunismului prin reducerea pensiilor. Germania este cel mai cunoscut exemplu, iar Polonia, cel mai recent. De la 1 ianuarie 2010, pensiile a peste 24.000 de oficiali comunişti şi ofiţeri ai poliţiei politice din Polonia au fost diminuate cu peste 50%.

În condiţiile în care România a condamnat oficial regimul comunist, a venit vremea ca măsurile concrete de decomunizare să fie puse în practică. Este nevoie de acestea ca semn reparatoriu faţă de victimele comunismului şi pentru a arăta că încălcarea drepturilor omului, a legilor şi normelor democratice nu rămâne nesancţionată.

Petiţie iniţiată de Societatea de Studii Istorice din România, Iaşi, 12 ianuarie 2010

Până la închiderea ediţiei au semnat protestul:

Dumitru Ţepeneag, Nicolae Manolescu, Gabriel Liiceanu, Norman Manea, Liviu Antonesei, Dan Lungu, Şerban Foarţă, Caius Dobrescu, Tania Radu, Doina Jela, Daniel Vighi, Ruxandra Cesereanu, Carmen Muşat, Michael Shafir, Daniel Barbu, Vladimir Tismăneanu, Cristian Preda, Lavinia Stan, Katherine Verdery, Gail Kligman, Adrian Neculau, Sanda Golopenţia, Felicia Waldman, Germina Nagâţ, Monica Ciobanu, Andrei Pippidi, Dennis Deletant, Marius Oprea, Alexandru-Florin Platon, Alexandru Barnea, Andrei Oişteanu, Florin Ţurcanu, Armand Goşu, Mihnea Berindei, Leon Volovici, Smaranda Vultur, Dorin Dobrincu, Adrian Cioflâncă, Florea Ioncioaia, Bogdan Maleon, Andrei Muraru, Stejărel Olaru, Cristian Vasile, Dragoş Petrescu, Virgiliu Ţârău, Dan Tăpălagă, Andreea Pora, Ioan T. Morar, Mihail Neamţu, Horaţiu Pepine, Liviu Tofan, Ovidiu Şimonca, Cristian Pîrvulescu, Gabriel Andreescu, Sorin Ilieşiu, Ana Blandiana, Romulus Rusan, Radu Filipescu, Nestor Ratesh, Dan Petrescu, Smaranda Enache, Lidia Bradley, Victor Rebengiuc, Mihai Măniuţiu, Dănuţ Mănăstireanu, Lidia Bodea.

Adeziunile pot fi trimise în continuare la adresa [email protected].

TAGS:

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: [email protected]

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2024 Revista 22