PSD a pus gând rău Muzeului Național de Artă. Un militar și un teolog, trimiși în control

I.g. | 31.07.2017

Scandal la Muzeul Național de Artă al României, după ce PSD, prin Ministerul Culturii condus de Lucian Romaşcanu, apelează la tot felul de tertipuri pentru schimbarea actualului manager, Călin Stegerean. Ultimele presiuni au venit după ce la muzeu au fost trimise, din partea Ministerului, mai multe comisii de evaluare, ultima fiind formată dintr-un teolog, un militar și un critic de artă.

Pe aceeași temă

 

În urma acestor presiuni, a fost lansată, luni, în spațiul public, o petiție online de susținere a actualului director general, Călin Stegeran (foto), aflat în funcție de un an, dar și a proiectelor dezvoltate în timpul managementului acestuia. Petiția, adresată ministrului Culturii, Lucian Romașcanu, a fost deja semnată, luni, de câteva sute de persoane, multe din lumea culturală. 

 

În scrisoarea deschisă, i se semnalează, printre altele, ministrului Culturii că ”Muzeul Național de Artă al României este prin poziția și prin menirea sa, ”nava amiral” a muzeelor din București și din țară. Beneficiază de cea mai mare vizibilitate și, prin urmare, de cea mai mare responsabilitate. El are obligația de a răspunde prompt, eficient, convingător și reprezentativ oricărui tip de așteptări, de pretenții justificate sau de întrebări dinspre public. Un muzeu de o asemenea anvergură și importanță nu poate fi nici marginalizat, nici retras în sine”. 

 

În aceeași petiție se mai face referire și la proiectele dezvoltate în ultimul an, sub tutela actualului director general al Muzeului Național de Artă al României: ”În ceea ce ne privește, putem spune că de anul trecut am resimțit public o dinamică diferită a Muzeului. O abordare diferită. O politică a ușilor deschise care a făcut nu doar ca publicul să intre în Muzeu mai mult și mai des decât înainte, dar și ca Muzeul să intre mai hotărât în spațiul public. Iar spațiul public înseamnă atât vizitatorul de pe stradă, cât și instituțiile partenere, fie ele publice sau private, ori ONG-uri; înseamnă atât evenimente (expoziții, conferințe, vernisaje, proiecții, performance, lansări de carte etc.) în sediile gestionate, cât și ieșirea și prezența Muzeului la evenimente de interes, din București, din țară sau din străinătate. Dar obligațiile și responsabilitățile nu pot fi asumate și îndeplinite decât în condiții de normalitate, de stabilitate. Capitalul uman este un patrimoniu important într-un muzeu. Și managementul înseamnă, domnule Ministru, tot capital uman. Actualmente, managerul general al Muzeului Național de Artă al României este domnul Călin Stegerean. Aflat în funcție din iulie 2016, domnia sa a propus o strategie, a trasat o direcție și a ”deschis” Muzeul. Este opinia și experiența noastră cu MNAR. Ne-o asumăm explicit. Din iulie 2016 când a existat acea întâlnire în curtea Muzeului Național de Artă al României cu reprezentanți ai societății civile și ai unor instituții culturale, întâlnire în care s-a pus întrebarea fundamentală, ”Ce vrem să fie MNAR?” putem spune că Muzeul a început să lucreze la răspuns. Sau la răspunsuri.” 

 

Semnatarii petiției îi mai atrag atenția ministrului Culturii asupra faptului că lucrurile proiectele importante legate de activitatea muzeului se regăsesc ”în rapoartele de activitate, publicate chiar pe site-ul Ministerului pe care-l conduceți. Căci nu poți da răspunsuri valabile fără a pune întrebarea corectă. De la acea întrebare pornind, Muzeul a intrat într-o nouă etapă. Cea în care MNAR nu se mai întreabă pe sine ce dorește să fie (așa cum a făcut-o – în mod necesar și inevitabil – în ultimele decenii), ci ne întreabă pe noi toți. Este întrebarea fundamentală. Observăm, însă, că-n perioada scurtă a mandatului actualului manager general, stabilitatea nu a fost garantată așa cum s-ar fi cuvenit și așa cum considerăm că ar fi fost normal. Vedem comisii care, deși necesare și justificate legal, nu au avut componențe care să respecte întru totul cerințele legii, dar care notează activitatea noului management cu o severitate care ne-a surprins și, pe de altă parte, ne-a nedumerit. Vedem cum alte comisii anulează concluziile comisiilor anterioare. Domnule Ministru, cu toată deschiderea o spunem: nu este timp pentru astfel de lucruri.” 

 

În final, în aceeași petiție, se mai subliniază că ”Muzeul Național de Artă al României nu are timp de astfel de incoerențe, de incertitudini și de blocaje impuse din afara lui. Noi nu (mai) avem timp de astfel de lucruri. Și - o spunem cu tot respectul cuvenit - nici dumneavoastră nu aveți timp. Vă invităm, așadar, să ne fiți alături în susținerea Muzeului Național de Artă al României, cel mai important muzeu al țării, aflat în subordinea dumneavoastră. Domnule Ministru, vă adresăm această scrisoare deschisă pentru că e cel mai sincer și mai corect mod de a vă transmite că dorim stabilitate și continuitate în cazul Muzeului Național de Artă al României. Vă scriem pentru a vă spune că noi vedem în programele și-n activitatea Muzeului din ultimul an un discurs nou, fundamentat pe o întrebare deschisă – extrem de importantă. Vă scriem pentru a vă semnala că, din punctul nostru de vedere, Muzeul Național de Artă al României a intrat de anul trecut într-un alt segment de timp al propriei istorii. Și credem că pe acest drum el trebuie să fie susținut. Noi îl susținem. Vă invităm public, prin prezenta scrisoare, să ne fiți alături.”

 

Scrisoarea deschisă a managerului Călin Stegerean

 

După apariția petiției, managerul Muzeului Național de Artă al Româiei, Călin Stegerean, le-a transmis semnatarilor o scrisoare deschisă, pe care o reproducem, mai jos, integral:

 

”Dragi prieteni,

 

Mă adresez cu această formulă deoarece împărtășesc cu totul ideile transmise de dumneavoastră în petiția adresată ministrului culturii din România.
Aprecierea pe care ați dat-o activității MNAR și mie personal mă onorează și vă mulțumesc foarte mult. Săptămâna trecută însă o nouă comisie a Ministerului Culturii a evaluat activitatea MNAR în perioada iulie-decembrie 2016. Din comisie au făcut parte un militar, un teolog și un critic de artă: dl. Alexandru Oprean, secretar de stat în Ministerul Culturii, dl. Ștefan Anghel, directorul Muzeului Astra Sibiu și dl. Pavel Șușară.
Concluzia lor a fost că MNAR se află pe o direcție care nu este conformă cu statutul său de muzeu național. 

 

Trei mari expoziții Peisaje franceze…, Artă pentru popor și Anatomia restaurării deschise în cele șase luni supuse evaluării, realizate exclusiv cu lucrări din depozitele acestui muzeu, au determinat concluzia că patrimoniul propriu este insuficient valorificat. 


Multiple noi mijloace de promovare activate de la preluarea mandatului, precum un nou site (pentru care am fost, surprinzător, felicitat la evaluare), un newsletter săptămânal și o pagină de facebook activă, emisiuni radio-tv și articole în presă care situează muzeul pe locul întâi în totalul referirilor din mediile analizate,  au generat concluzia unei deficiențe majore de promovare a instituției.


O bună parte din desfășurarea interviului pentru această evaluare, care a îmbrăcat forma unui violent rechizitoriu, a fost dedicată combaterii unor expoziții deschise anul acesta, deși nu făceau parte din perioada evaluată. Noul Romantism Negru realizată în colaborare cu prestigioasele Kunstlerhaus Bethanien Berlin și Institutul Goethe și Ion Grigorescu. Opera pictată: 1965-2017 au fost considerate ca neconforme cu statutul acestui muzeu prin faptul că prezintă artă contemporană. În această logică, prezența MNAR la Bienala de la Veneția cu 50 de lucrări ale Getei Brătescu, ar fi în defavoarea muzeului. Argumentul meu că miile de lucrări de artă contemporană pe care MNAR le deține îl califică și pentru expoziții de acest tip nu a fost luat în considerare. 


Multe din aprecierile negative au vizat alte expoziții propuse în proiectul de management deși acestea nu făceau obiectul evaluării. Spre exemplu, expoziția Matisse-Pallady, a fost desființată ca proiect de dl. Pavel Șușară deși aceasta este cuprinsă deja în programul Sezonului Franța-România, urmând să fie deschisă la Centrul Pompidou din Paris.


Expoziții care vor fi realizate cu lucrări din patrimoniul MNAR ca Victor Brauner: între oniric și ocult, inclusă și ea în expozițiile ce vor fi organizate în cadrul Sezonului Franța-România, Artiști români în Marele Război, care se va deschide în 10 august cu o scenografie spectaculoasă, Arta trece Carpații, dedicată Centenarului Unirii, precum și expozițiile care anul acesta vor fi organizate de MNAR la Muzeul Național de Artă al Moldovei de la Chișinău – Ștefan Luchian și cea la Muzeul Vittoriano  din Roma - Artiști români în Marele Război nu au reprezentat argumentul unui interes pentru propriul patrimoniu. Aceste ultime două expoziții sunt, de altfel, singurele expoziții de artă pe care un muzeu din România le organizează în străinătate anul acesta.


Consider, de aceea, că poziția exprimată de comisia de evaluare este neprincipială, neprofesionistă și face un deserviciu major culturii din România. Grav mi se pare faptul că aceste aprecieri reprezintă în situația dată vocea Ministerului Culturii, mai ales că unul dintre membrii comisiei este secretar de stat al acestui minister.


Ministerul Culturii apreciază prin urmare că arta contemporană nu are ce căuta la Muzeul Național de Artă al României. Că expoziții precum cele care s-au deschis din septembrie 2016 până acum nu sunt compatibile cu statutul de muzeu național. Că acele aspecte dinamice pe care dumneavoastră le-ați sesizat ca benefice pentru MNAR devin negative în aprecierea Ministerului Culturii. Deschiderea către societate, către arta contemporană care o dobândit prin prestigiu un statut clasicizat, apreciate de Ministerul Culturii până în decembrie 2016, sunt acum indezirabile.


Nu cred că poziția exprimată de comisia respectivă concordă cu poziția ministrului culturii, dl. Lucian Romașcanu, judecând după declarațiile sale în sprijinul artei contemporane pe care le-a făcut de la preluarea mandatului. Cazul evaluării activității MNAR a determinat, după cum s-a văzut, revelarea unor aspecte care țin de poziția actuală a Ministerului Culturii. Ceea ce trebuie reținut este faptul că aceasta este una antagonică celei exprimate de dumneavoastră în sprijinul MNAR. Prin concluzia comisiei respective avem de a face cu o poziționare antagonică în relație cu specialiștii MNAR care au aprobat în Consiliul Științific și în Consiliul de Administrație programul expozițional al muzeului.


Prin urmare, răspunzând sprijinului exprimat de dumneavostră, vă mulțumesc încă o dată și vă asigur că sunt hotărât să fac tot ceea ce va fi necesar pentru apărarea legitimității mandatului meu și al programului cultural conținut de acesta, care se bucură de aprecierea dumneavoastră.”

 

 

Roxana Theodorescu, greu de clintit


Scandalurile legate de managementul Muzeului Național de Artă al României au început în 2016, când Vlad Alexandrescu, fost ministru al Culturii în Guvernul Cioloș, a arătat, într-o scrisoare deschisă adresată Grupului de Dialog Social, că nu reușea să îl schimbe pe fostul director al muzeului, Roxana Theodorescu, aflată, la acea vreme, în funcție de 22 de ani, deși concursul pe post fusese câștigat de Călin Stegerean, actualul manager și ex-director al Muzeului de Artă din Cluj-Napoca. 


Vlad Alexandrescu preciza că ”în confreria inamovibilă a directorilor de muzee din subordinea ministerului, am organizat evaluări și concursuri cu specialiști adevărați. La Muzeul de Artă al României, Roxana Theodorescu, aflată acolo de 22 de ani, a fost evaluată de o comisie compusă din Anca Oroveanu, Ruxandra Demetrescu și Călin Dan, și a obținut nota de 8,73, adică o notă sub 9, ceea ce a permis organizarea unui concurs deschis. La acest concurs, cu un juriu internațional (am invitat pentru prima oară în România un specialist de la Muzeul Luvru, cu gândul de asocia Luvrul în viitor la activitățile Muzeului), Ruxandra Theodorescu (care s-a prezentat din nou) a fost clasată a treia, iar poziția întâi a fost obținută de Călin Stegerean, de la Cluj. R. Theodorescu a depus împotriva mea o plângere în care m-a amenințat cu o acțiune a DNA și cu punerea sub sechestru asigurator a bunurilor mele până la concurența sumei de 500.000 euro”.

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: [email protected]

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2019 Revista 22