Pe aceeași temă
Comisia Europeană critică România în ultimul Raport privind statul de drept, după decizia Curții Constituționale din 8 iunie, prin care a confirmat legalitatea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ), în contradicție cu ce stabilise Curtea de Justiție a Uniunii Europene. Raportul Comisiei mai pune în discuție necesitatea amendamentelor la Codul penal, dar și starea presei și procesele împotriva jurnaliștilor de investigație.
„Este al doilea an în care Comisia Europeană publică analiza efectuată în fiecare stat membru, prin prisma respectării principiilor statului de drept, în cadrul a patru capitole: independenţa justiţiei, lupta împotriva corupţiei, libertatea presei şi sistemul de control şi echilibru institutional”, a transmis, marţi, Ministerul Justiţiei, într-un comunicat de presă.
Potrivit documentului citat, Raportul privind Statul de Drept la nivelul Uniunii Europene ”reiterează dispoziţiile hotărârii CJUE, care menţionează expres obligativitatea recomandărilor MCV”.
„În acelaşi timp, Comisia Europeană exprimă îngrijorări serioase cu privire la decizia CCR nr. 390/2021 «având în vedere că se pune în discuţie principiul supremaţiei dreptului european. În decizia sa, CCR nu a acceptat concluziile CJUE, punând sub semnul întrebării principiul supremaţiei dreptului UE». Cu privire la independenţa justiţiei, Comisia semnalează, încă o dată, aspectele problematice generate de modificările legilor justiţiei în perioada 2017-2019. Sunt apreciate demersurile actuale de desfiinţare a SIIJ, cu menţiunea că «este important că modificările legislative actuale, în sensul desfiinţării SIIJ şi revenirea la competenţa iniţială a parchetelor specializate sunt în sensul hotărârii CJUE şi al standardelor europene»”, se mai arată în comunicatul MInisterului Justiţiei. .
Potrivit documentului, modificările propuse de Ministerul Justiţiei privind răspunderea materială a magistraţilor, numirea procurorilor de rang înalt, organizarea şi funcţionarea Inspecţiei Judiciare sunt alte aspecte apreciate de Comisie.
”În termeni de calitate şi eficienţă a justiţiei, CE remarcă creşterea deficitului de resurse umane din sistemul judiciar, necesitatea operaţionalizării Consiliului de Management Strategic şi digitalizarea sistemului judiciar. Cu privire la lupta împotriva corupţiei, Comisia Europeană remarcă impedimentele generate de existenţa SIIJ asupra activităţii DNA, cu menţiunea că „desfiinţarea SIIJ va fi un pas important pentru asigurarea sustenabilităţii DNA”. De asemenea, CE aşteaptă proiectele de modificare a Codului Penal şi a Codului de Procedură Penală, în sensul punerii în acord cu deciziile CCR. Tot pe plan legislativ, CE remarcă fragmentarea cadrului normativ privind integritatea, fapt ce afectează activitatea ANI”, mai arată Ministerul Justiţiei.
Instituţia afirmă că ”este apreciată activitatea ANABI şi se aşteaptă finalizarea atât a Strategiei Naţionale privind consolidarea recuperării prejudiciiilor, prevăzută pentru începutul lunii august, cât şi a noii Strategii Naţionale Anticorupţie, care este finalizată şi aflată în procedura de avizare”.
Ministrul Justiţiei, Stelian Ion, a precizat că este primul an în care Comisia Europeană evaluează România atât în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare, cât şi în cadrul Mecanismului privind Statul de Drept
”Avem două rapoarte de monitorizare, realizate de experţi europeni obiectivi, care apreciază măsurile luate până acum de Ministerul Justiţiei şi de Guvern şi ne încurajează să continuăm reformele în ritm accelerat. Raportul ne spune, încă o dată, explicit că desfiinţarea SIIJ şi refacerea competenţelor DNA, DIICOT şi ale parchetele de pe lângă Curţile de apel reprezintă soluţia corectă pentru a elimina potenţiale presiuni asupra magistraţilor. Sper ca de anul viitor să existe doar monitorizarea generală, în cadrul acestui ultim mecanism. Avem o singură condiţie de îndeplinit, şi anume respectarea recomandărilor MCV, care să ducă la ridicarea acestei monitorizări în vigoare de la aderarea la UE. Tonul raportului de astăzi este unul de încurajare, iar imaginea obiectivă şi foarte bine argumentată pe care o oferă sistemului de justiţie ne ajută să identificăm măsurile pentru a repara ce s-a stricat ani de zile în justiţie”, a transmis Stelian Ion.
Raportul Comisiei Europene privind statul de drept în România, făcut public marţi, menţionează că modificarea codurilor penale rămâne necesară şi că, în absenţa unor soluţii legislative la deciziile Curţii Constituţionale, există obstacole tot mai mari şi incertitudine legislative în ceea ce priveşte lupta anticorupţie.
Potrivit Raportului, presa poate fi expusă la presiune politică, în special când veniturile sale depind de publicitatea de stat. De asemenea, continuă să fie raportate acţiuni în instanţă împotriva jurnaliştilor de investigaţii, mai indică raportul.
Ca urmare a deciziei Curţii de Justiţiei a UE din 18 mai privind mai multe aspecte ale legilor jusiţiei şi care stabilea inclusiv caracterul obligatoriu al rapoartelor MCV, Curtea Constituţională a pronunţat o decizie în 8 iunie, care produce îngrijorare pentru că pune în discuţie principiul prevalenţei legislaţiei UE.
Decizia CCR din 8 iunie, prin care stabilește că înființarea Secției speciale pentru magistrați este legală, „ridică îngrijorări serioase, pentru că pune la îndoială principiul întâietății legii comunitare”, se arată în deschiderea raportului. Curtea de Justiție a UE a dat o decizie pe 18 mai, prin care arată că înființarea SIIJ nu are justificări obiective și că în unele cazuri acționează ca un instrument politic.
