Pe aceeași temă
Jeffrey Franks, seful misiunii FMI, a declarat dupa aprobarea in guvern a scrisorii de intentie ca autoritatile vor trebui sa renunte la majorarea sporurilor si sa reduca gradual cheltuielile salariale in sectorul public. Reforma nu se va traduce insa prin scaderi salariale, ci printr-o regindire, mai transparenta, a sistemului de acordare a sporurilor. In acest moment, la nivelul tuturor ministerelor exista aproximativ 70 de sproruri direrite, a precizat oficialul FMI.
Jeffrey a reamintit ca salariile din sistemul public s-au dublat in ultimii doi ani, ceea ce a condus la cresterea ponderii acesora pina la 8% din PIB. In acest sens, una dintre recomandarile Fondului se refera la rectificarea inegalitatilor din sistem, astfel incit, sa nu mai existe functionari care sa fie platiti diferit pentru acelasi volum de munca si numar de ore.
"Cheltuielile cu salariile in sectorul public trebuie tinute sub control. Ca procent din PIB, acestea au crescut de peste doua ori in ultimii trei ani si cred ca se afla peste nivelul dorit de Guvern, la aproximativ 8% din PIB. Cred ca va fi nevoie de scaderea graduala a fondului de salarii", a spus Franks.
Executivul va mai trebui sa reformeze, in urmatorii doi ani, sistemul de pensii. In cadrul acordului de finantare cu FMI s-a convenit sa fie adoptate o serie de masuri prin care pensionarii si salariatii cu venituri mici sa fie protejati in fata efectelor crizelor.
"Domeniul fiscal: reducerea deficitului pe termen scurt pentru a-l aduce la un nivel care poate fi acoperit din reursele interne. Al doilea aspect al reformelor presupune recurgerea la reforme structurale, in asa fel incit deficitul sa ramina la un nivel scazut si dupa ce criza se incheie. Domeniul bancar.Aveti norocul sa aveti un sector bancar destul de sanatos si bine capitalizat. E un avantaj cheie al Romaniei, dar va fi fi important sa luati masuri ca sistemul bancar sa ramina unul solid si sa ajutaţi bancile sa reia creditarile", a declarat seful misiunii FMI.
In ceea ce priveste finantarile de la bancile straine prezente in Romania, FMI spera sa obtina de la aceste banci-mama angajamente scrise ca nu isi vor retrage finantarile. "
"Ne vom intilni miine (joi, n.r.) la Viena cu reprezentantii bancilor-mama si cred ca va fi un dialog deschis, dar sper sa obtinem si angajamente scrise de la grupurile bancare, ca nu isi vor diminua expunerile in România", a spus Franks.
Intrebat daca angajamentele vor include si conditii legate de rezervele minime obligatorii constituite de banci, reprezentantul FMI a spus ca institutia va solicita "mentinerea finantarilor deja acordate, intre acestea pot fi si rezervele minime".
Franks a adaugat ca FMI a solicitat BNR atingerea unor tinte pentru rezervele valutare ale Romaniei, dar nu a dorit sa precizeze despre ce plafon este vorba.
Revansarea imprumutului se va face in 3-5 ani, deci cel mai tirziu pina in 2015.