Pe aceeași temă
„Concret, inculpatul Ghiță Sebastian Aurelian ar fi pretins și ar fi primit diferite sume de bani, în perioada 2010-2014, de la reprezentanții unei societăți din domeniul IT, pretinzând sau lăsând să se creadă că are influență asupra factorilor de decizie și funcționarilor publici implicați în proceduri de achiziție publică, pentru a-i determina să atribuie acelei societăți, contracte de achiziție publică sau să permită derularea în bune condiții a contractelor deja încheiate.Proveniența banilor reprezentând „prețul” intervenției ar fi fost disimulată, la indicațiile inculpatului Ghiță Sebastian Aurelian, în operațiuni comerciale fictive între societatea care a primit contractele publice și două firme controlate de inculpatul menționat, prin intermediul celorlalți doi și al unor societăți offshore”, s e arată în comunicatul DNA.
Prin această metodă, în firmele controlate de fostul deputat ar fi intrat peste 6,6 milioane de euro.
Plățile ar fi fost disimulate în contravaloarea unor servicii IT care nu au fost prestate în realitate și care au avut la bază documente false.
Potrivit DNA ,în perioada 2010-septembrie 2014, societatea beneficiară a contractelor publice ar fi plătit în conturile celor două firme controlate de inculpat suma totală de 29.464.441 lei, după cum urmează:
280.000 lei, în perioada iunie-iulie 2010
8.212.191 lei, în perioada martie 2011 – septembrie 2014
1.116.614 lei, în perioada 2008 -2013
2.233.592 lei, în perioada 2013 -2014
17.622.044 lei, în perioada ianuarie 2013-iulie 2014
Intervenții ar fi vizat proiecte din domeniul sănătății cum ar fi implementarea versiunii centralizate a SIUI (sistemul informativ unic integrat), Prescripția electronica, Cardul Național de Sănătate, Dosarul electronic de sănătate, Sistemul informatic pentru gestiunea concediilor medicale, Sisteme pentru gestiunea rețetelor de medicamente necompensate, precum și în alte domenii cum ar fi cadastrul (Registrul electronic National al Nomenclaturilor Stradale), externe (Sistemul informatic pentru managementul integrat al serviciilor pentru cetățeni), Casa de pensii (Dezvoltarea sistemului de administrare a documentelor și proceselor de muncă în administrația publică), Agenția pentru ocuparea forței de muncă (gestionarea resurselor pentru îmbunătățirea calității serviciilor aferente persoanelor aflate în căutare de muncă), mediu (servicii de elaborare a Planului de management integrat Delta Dunării), implementarea der sisteme informatice la unele consilii județene etc.
Sebastian Ghiță este acuzat trafic de influență, spălare de bani și grup infracțional organizat, potrivit unui comunicat al DNA din februarie 2017
Alături de Ghiță au mai fost trimiși în judecată Cristian Anastasescu și Bogdan Padiu.
Potrivit procurorilor, fostul deputat PSD ar fi vămuit contractele IT acordate de stat. Patronii unor companii IT ar fi acceptat să îi dea o parte din bani lui Ghiţă, fie ca să câştige contracte, fie ca aceste contracte să se deruleze în bune condiţii.
Procurorii susţin ca Ghiţă lua comisioane sub forma unor contracte fictive încheiate între firmele controlate de el și companiile IT care primeau contractele de la stat. Între 2007 şi 2014, Ghiţă ar fi strâns astfel 10 milioane de euro.
Procurorii au mai multe declaraţii ale unor martori cu identitate protejată care spun aceste lucruri. În documentele procurorilor se arată că Ghiţă le-ar fi promis patronilor de companii IT că „va interveni la primul ministru al României Ponta Victor Viorel, ministrul agriculturii Valeriu Tabără, miniştrii Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale, Zsolt Nagy şi Valerian Vreme, miniştrii sănătăţii Eugen Nicolaescu şi Nicolae Bănicioiu, directorul CNAS, Doru Bădescu, directorul general APIA, Doru Nechiti”.
Contracte cu Transelectrica. Potrivit DNA, între 2007 – 2008, Sebastian Ghiţă ar fi primit de la reprezentanţii UTI Systems din grupul lui Tiberiu Urdăreanu peste 4,1 milioane de lei (aproape 900.000 de euro) ca să îi ajute să obţină 7 contracte cu Transelectrica în valoare de peste 14 milioane de euro. E vorba servicii de securitate IT pentru staţiile electrice din ţară.
Ghiţă ar fi intervenit la finul lui, fostul secretar de stat din ministerul Economiei, Darius Meşca, şi la fostul director Transelectrica, Stelian Gal.
Contracte cu CNAS. Între 2013 – 2014, Ghiţă ar fi primit de la reprezentanţii UTI Grup al lui Tiberiu Urdăreanu aproape 6 milioane de lei (aproape 1,3 milioane de euro) ca să îi ajute să obţină un contract pentru implementarea unor servicii legate de „Dosarul Electronic de Sănătate” de la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate.
Contracte cu Siveco. Între 2007 – 2014, Ghiţă ar fi primit de la reprezentanţii Siveco România aproape 23 de milioane de lei, adică aproape 5 milioane de euro, ca să îi ajute să obţină contracte cu:
CNAS pentru „Dosarul Electronic de Sănătate”,
Agenţia de cadastru pentru implementarea proiectului „registrul electronic naţional al nomenclaturilor stradale RENNS” în valoare de peste 13 milioane de lei,
Spitalul Judeţean de Urgenţe Ploieşti pentru ” dezvoltarea sistemului informatic medical prin servicii de e-sănătate în beneficiul locuitorilor jud. Prahova” în valoare de peste 6,5 milioane de lei
Consiliul Judeţean Tulcea pentru servicii de realizare şi implementare sistem integrat şi formare profesională pentru proiectul „implementarea la nivelul judeţului Tulcea a sistemelor integrate de e-tax, e-payment şi e-guvernare precum şi asigurării conexiunilor la broadband” în valoare de 5,8 milioane de lei.
Consiliul Judeţean Braşov pentru livrarea de echipamente hardware, licenţe şi sisteme de operare, analiză, proiectare, testare şi implementare sistem informatic, configurarea şi implementarea bazelor de date, mentenanţa sistemului informatic implementat în valoare de 3,8 milioane de lei.
De asemenea, Ghiță ar fi taxat deblocarea unor plăţi pentru contracte deja existente cu Agenţia pentru Plăţi şi Intervenţii în Agricultură, Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit din Ministerul Agriculturii şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate din Ministerul Sănătăţii.
Contracte cu Ministerul Mediului. Între 2013 – 2014, Ghiţă ar fi primit de la reprezentanţii Romtelecom Bucureşti şi Romsys, compania IT a lui Horaţiu Berdilă, peste 22,5 milioane de lei, adică aproape 5 milioane de euro, ca să îi ajute să obţină un contract uriaş de aproape 167 de milioane de lei, adică peste 35 milioane de euro, cu Ministerul Mediului pentru realizarea proiectului ” Cadru Instituţional Modular de procesare a informaţiei vehiculate prin intermediul Programului Operaţional Sectorial Mediu”.
Comisioanele, sub masca unor contracte fictive. Ghiţă ar fi primit comisioanele sub forma unor contracte fictive încheiate între companiile IT care au primit contractele de la stat şi firmele controlate de el, precum Asesoft şi Teamnet.
Potrivit procurorilor, schema era simplă: firmele lui Ghiţă pretindeau că prestează diferite servicii IT, culmea, unor companii IT. Procurorii ar avea numeroase mărturii ale angajaţilor de la Siveco, Romsys sau UTI care spun că, în realitate, firmele lui Ghiţă nu au prestat nimic şi serviciile IT le-au făcut singuri în cadrul companiilor.
Ghiță ar fi ştiut de acest dosar înainte să fugă. Potrivit unor surse judiciare, acest caz este cel mai serios dosar instrumentat la adresa lui Ghiţă. Este dosarul din pricina căruia a fugit din ţară în decembrie 2016, imediat ce a rămas fără imunitatea parlamentară.
O mărturie obţinută de procurorii de la DNA Ploiești arată că Sebastian Ghiţă ştia înainte să fugă în decembrie 2016 că urmează să i se facă acest dosar penal, al 5-lea. Un martor le-a declarat procurorilor: „…în prezenţa mai multor persoane de încredere (Sebastian Ghiţă – n.r.) a afirmat că a luat la cunoştinţă despre faptul că la D.N.A. – S. T. Ploieşti există în lucru un dosar urmare a unor denunţuri formulate de Baba de la Siveco (Irina Socol – n.r.) şi de Berdilă de la Romsys…”)
Dosarele lui Sebastian Ghiță. În acest moment, fostul deputat PSD este judecat într-un singur dosar aflat pe rolul Tribunalului Prahova. Sebastian Ghiţă este judecat alături de fostul primar PSD din Ploieşti, Iulian Bădescu, căruia i-ar fi dat mită o vilă ca să acorde o finanţare nerambursabilă de 1,5 milioane de lei către echipa de baschet Asesoft Ploieşti, controlată de fostul deputat.
Sebastian Ghiță mai are 2 dosare în faza de anchetă la DNA. E vorba de cazurile ”Ponta-Blair” și ”Hidro Prahova”. Ghiță a scăpat de dosarul cu procurorii şi poliţiştii din Prahova. În primă instanță a fost achitat, DNA a făcut apel, iar fosta Secție specială a retras apelul.
La finalul anului 2016, când i-a expirat mandatul de parlamentar și, implicit, imunitatea parlamentară, Sebastian Ghiță a fugit din țară, direct de la o recepție a SRI, și s-a stabilit în Serbia. Autoritățile juridiciare din țara vecină au respins cererea părții române de extrădare a lui Ghiță.
În septembrie acest an, Curtea de Apel București a anulat dosarul firmelor din imperiul lui Sebastian Ghiță, cu prejudiciu de 100 de milioane de lei, și a restituit cazul la DNA. Companiile IT Asesoft şi Teamnet Internaţional, fondate de Sebastian Ghiţă, fratele acestuia, Alex Ghiță, fostul cumnat Cristian Anastasescu, dar şi alţi interpuşi, erau trimise în judecată de DNA din octombre 2019 pentru o presupusă evaziune fiscală de 100 de milioane de lei.
Ghiță a susținut că a deconspirat șeful stației CIA din România. După ce a fugit din țară, Sebastian Ghiță a lansat o campanie de presă prin intermediul postului de televiziune controlat de el, RTV, pentru a se răzbuna pe șefii de atunci ai leadershipului din lawenforcement. Ghiță a atacat-o și a formulat plângere penală împotriva fostei șefe a DNA, Laura Codruța Kovesi. De asemenea, în presă a apărut un clip video în care fostul director militar al SRI, generalul în rezervă Florian Coldea, putea fi zărit în vizită la casa de vacanță de la Cheia, Prahova, a lui Sebastian Ghiță. Și în final, Ghiță a deconspirat ceea ce el susține că ar fi fost presupusul șef al stației CIA din România.
„Pe doamna Kovesi am cunoscut-o în sediile SRI. La K2, la K4 şi la T14. Acolo ne întîlneam de minimum două ori pe săptămană încă din anul 2010. Și a durat această serie de întîlniri pînă în anul 2014. Realitatea e că poate sute de astfel de întîlniri au existat în acești ani. La unele dintre întîlniri erau prezenţi doar generalul Florian Coldea, Laura Codruţa Kovesi şi un șef al stației CIA din România. Primul pe care l-am cunoscut în prezenţa doamnei Kovesi şi a domnului Coldea a fost domnul Karl Schwab, fostul şef al doamnei Kovesi. Iar al doilea este Eric Easley, poate actualul şef al doamnei Kovesi”, a declarat Ghiță într-o înregistrare difuzată de RTv, pe 28 decembrie 2016, imediat după fuga lui din țară.
