Pe aceeași temă
Sondajul IRES privind percepția românilor cu privire la vaccinarea anti COVID-19, dar și la modul în care aceștia se raportează la vaccinuri a fost realizat în perioada 13-15 ianuarie, prin metoda CATI (Computer Assisted Telephone Interviewing), pe un eșantion de 1.512 persoane.
Principalele concluzii:
Procentul românilor care spun că se vor vaccina împotriva COVID-19 este în creștere față de măsurătorile anterioare, tendința fiind explicabilă prin dezbaterile intense din spațiul public cu privire la acest subiect.
Patru din zece români spun că sigur se vor vaccina cu un vaccin anti COVID-19, atunci când va fi disponibil pentru ei.
O cincime dintre respondenți spun că sigur nu se vor vaccina.
Nehotărâți sunt 36% dintre participanții la cercetare (25% probabil se vor vaccina, 9% probabil nu se vor vaccina și 2% sunt nehotărâți la momentul derulării studiului).
Nehotărâții sunt mai curând femei, persoane ocupate, cei care utilizează internetul și rețelele sociale.
Printre cele mai frecvent invocate motive de către cei care nu doresc să se vaccineze regăsim: teama de reacțiile adverse, lipsa încrederii în aceste vaccinuri, starea personală de sănătate.
I-ar face să își schimbe părerea dacă ar primi informații mai detaliate și pe înțelesul lor, garantarea siguranței vaccinului, informațiile sau reacțiile de la persoane care deja s-au vaccinat ori condiționarea anumitor activități de vaccinare.
Chiar și cei care declară că se vor vaccina cu siguranță sau deja s-au vaccinat au temeri legate de vaccin, efectele adverse și reacțiile alergice fiind cel mai frecvent întâlnite.
În acest moment, medicii de familie, propriii copii, Klaus Iohannis și Raed Arafat sunt principalii ”influenceri” pentru români în ceea ce privește vaccinarea împotriva COVID-19.
Românii sunt moderat-optimiști cu privire la îndeplinirea de către autorități a obiectivelor și a termenelor legate de vaccinarea anti COVID-19, dar și legat de corectitudinea procesului de vaccinare, în sensul respectării priorității diferitelor categorii de populație.
Declarativ, gradul de informare a românilor cu privire la diferite aspecte legate de vaccinurile anti COVID-19 și vaccinare este unul destul de ridicat. Spre exemplu, 8 din 10 români sunt informați corect cu privire la numărul de doze necesare pentru imunizarea împotriva COVID-19, iar jumătate știu că există diferențe între cele două vaccinuri disponibile, în prezent, în România.
Aproape două treimi dintre români se consideră bine și foarte bine informați cu privire la sănătate
Foarte bine sau destul de bine informați cu privire la sănătate se consideră aproximativ două treimi dintre intervievați – 64%. Cu cât sunt mai educați sau au venituri mai mari, cu atât participanții consideră că sunt bine informați cu privire la aceste aspecte în proporție mai ridicată, astfel 8 din 10 respondenți cu studii superioare spun acest lucru, la fel trei sferturi dintre cei cu venituri mai mari de 3000 de lei. Utilizatorii de internet și de rețele de socializare online își autoevaluează nivelul de informare drept ridicat în proporții ușor mai ridicate comparativ cu non-utilizatorii, la fel respondenții din mediul urban, Transilvania, Banat și Sud, comparativ cu cei din mediul rural, respectiv din Moldova.
Televiziunea, internetul și discuțiile cu medicii generaliști sau specialiști - top trei al surselor principale de informații despre sănătate
Întrebați despre principalele trei surse de informare despre sănătate, 58% au dat ca răspuns televiziunea, 46% - internetul, discuțiile cu medicii generaliști sau specialiști ocupând al treilea loc în acest top, fiind menționate de 45% dintre intervievați. Discuțiile cu membri ai familiei sau cunoscuții sunt menționate de 17%, iar în proporții mai mici articolele/ cărțile sau revistele de specialitate (9%), radio (8%), rețelele de socializare sau forumurile online (7%), mass media în general (7%) sau altele.
Cu cât sunt mai tineri, cu atât respondenții menționează televiziunea drept o sursă de informare privind sănătatea în proporție mai redusă (45% dintre respondenții între 18 și 35 de ani vs. 71% dintre respondenții de peste 65 de ani) și menționează internetul în proporție mai ridicată (77% dintre cei sub 36 de ani vs. 17% dintre cei 65+), conform IRES.
Cu toate că nivelul de educație nu se asociază cu diferențe semnificative în cazul utilizării televiziunii ca sursă de informare, în cazul internetului observăm diferențe majore – 28% dintre cei cu un nivel scăzut de educație folosesc internetul în acest sens, comparativ cu 73% dintre cei cu studii superioare. Internetul este, de asemenea, folosit în proporție mai ridicată de persoane cu venituri de peste 3000 de lei, precum și de cele active pe piața muncii. Discuțiile cu medicii sunt menționate în proporție mai ridicată de femei, persoane de peste 50 de ani, cu studii elementare sau medii, persoane cu venituri mai reduse și neocupate pe piața muncii.
Aproape 8 din 10 români spun că au o părere bună și foarte bună despre vaccinuri
79% dintre persoanele intervievate declară că au o părere bună sau foarte bună, în general, despre vaccinuri, în timp ce 18% au o părere proastă sau foarte proastă despre acestea.
Respondenții de peste 50 de ani au o părere bună despre vaccinuri în proporție ușor mai ridicată, proporția cea mai ridicată a scepticilor fiind în rândul categoriei de vârstă 36-50. Cu cât nivelul lor de educație este mai ridicat, cu atât respondenții declară în proporție mai mare că au o părere bună despre vaccinuri. Persoanele cu venituri în gospodărie de maxim 1500 de lei tind să aibă o părere proastă despre vaccinuri în proporție mai ridicată, comparativ cu cele cu venituri mai mari, la fel respondenții din mediul rural, comparativ cu cei ce locuiesc în mediul urban.
Teama de reacții adverse este motivul principal care stă la baza opiniei defavorabile privind vaccinurile
Întrebați care este principalul motiv pentru care au o părere proastă despre vaccinuri, cei 18% dintre intervievații care sunt de această părere dau următoarele motive: teama de reacții adverse – 30%, lipsa încrederii sau acordului cu vaccinurile – 18%, precum și lipsa informațiilor la care are acces populația/ suspiciunea de manipulare – 11%. În proporții mai mici, respondenții spun că nu cred că sunt sigure sau eficiente – 8%, nu sunt testate suficient – 5%, sunt împotriva oamenilor/ nu sunt benefice – 5%, nu sunt necesare – 4% sau sunt dezvoltate într-un timp prea scurt – alți 4%.
9 din 10 români spun că s-au vaccinat pe parcursul vieții lor
91% dintre persoanele intervievate spun că își amintesc că s-ar fi vaccinat cel puțin o dată – 60% doar cu vaccinurile obligatorii, iar 31% și cu alte vaccinuri decât cele obligatorii; în același timp, 6% declară că nu s-au vaccinat niciodată, 2% nu își amintesc, iar 1% nu răspund. Cei care declară că nu s-au vaccinat niciodată sunt în proporții mai mari în rândul celor cu nivel scăzut de educație, neocupați, din mediul rural. 1 din 10 respondenți care s-au vaccinat spun că își amintesc să fi avut reacții adverse în urma administrării vaccinurilor.
Mai mult de jumătate dintre români cunosc pe cineva bolnav de COVID-19 sau au fost ei înșiși infectați
Puțin peste jumătate din respondenți declară că știu pe cineva care a fost bolnav de COVID-19 sau au fost bolnavi ei înșiși. Aceștia sunt mai curând bărbați, persoane ocupate, cu acces la internet și utilizatori de rețele sociale, din mediul urban, din Transilvania-Banat. Proporția celor care cunosc astfel de persoane scade odată cu înaintarea în vârstă și crește odată cu nivelul de educație și venit.
Aproape un sfert dintre români cunosc pe cineva care a decedat de COVID-19
Dintre cei care cunosc pe cineva care a fost bolnav de COVID-19, jumătate cunosc și pe cineva care a decedat din cauza acestei boli. La nivelul întregului eșantion, 23% dintre respondenți cunosc pe cineva care a decedat din cauza COVID-19.
Românii sunt mai îngrijorați de infectarea cu noul coronavirus pentru familia lor decât pentru ei
Majoritatea respondenților sunt mai curând îngrijorați cu privire la infectarea cu virusul SARS-CoV-2 a membrilor familiei lor decât cu privire la infectarea personală (foarte îngrijorat și destul de îngrijorat – 62% membru al familiei, 52% - personal). Procentul femeilor care sunt foarte și destul de îngrijorate este mai mare decât cel al bărbaților, iar proporțiile celor îngrijorați în măsură mai mare cresc odată cu înaintarea în vârstă, scad odată cu creșterea venitului și sunt mai mari în rândul persoanelor neocupate, al celor care nu utilizează internetul și a celor care locuiesc în mediul urban.
Campania națională de vaccinare este percepută drept bine și foarte bine organizată de 51% dintre participanții la sondaj, iar 44% o consideră slab sau foarte slab organizată. Pe măsură ce scade vârsta, cresc nivelul de educație și cel al veniturilor, crește procentul celor care cred că această campanie este bine și foarte bine organizată
Campania de informare privind vaccinarea anti COVID-19 este cunoscută de aproape 8 din 10 români
Informații despre campania de informare publică privind vaccinarea împotriva COVID-19 au auzit/văzut 79% dintre cei intervievați, în proporții mai mari – respondenți cu vârsta peste 51 ani, venituri și nivel de educație mai mari.
Nouă din zece persoane care au auzit/văzut informații din campania de informare privind vaccinarea spun că au văzut astfel de informații la televizor, o treime pe internet, o cincime la radio și aproape o altă cincime – pe Facebook. Doar unul din zece respondenți a auzit/văzut informații privind vaccinarea la medicul de familie.
Patru din zece respondenți spun că știu cine este coordonatorul campaniei naționale de vaccinare anti-COVID-19, iar dintre aceștia, 55% îl nominalizează pe Col. Dr. Valeriu Gheorghiță, iar alți 9% știu că acest coordonator este un militar/colonel. O cincime dintre cei care declară că știu cine este coordonatorul campaniei îl nominalizează pe Secretarul de Stat/Șeful Departamentului de Urgență, Raed Arafat. Bărbații, persoanele neocupate, respondenții din mediul urban, precum și cei care nu utilizează internetul sau rețelele sociale declară în proporții mai mari că știu cine este coordonatorul campaniei naționale de vaccinare; proporțiile celor care spun că știu cine este acesta cresc odată cu înaintarea în vârstă, creșterea nivelului de educație și venit.
Moderat-optimiști privind corectitudinea procesului de vaccinare
Românii sunt moderat-optimiști cu privire la îndeplinirea de către autorități a obiectivelor și a termenelor legate de vaccinarea anti COVID-19, dar și legat de corectitudinea procesului de vaccinare în sensul respectării priorității diferitelor categorii de populație, conform IRES.
Jumătate dintre participanții la cercetare cred că autoritățile din România vor reuși să își respecte obiectivele și termenele propuse privind vaccinarea împotriva COVID-19. Mai multă încredere în autoritățile române au femeile, respondenții cu vârsta peste 51 ani, iar proporția celor care cred că autoritățile vor reuși scade odată cu creșterea nivelului de educație și venit.
Că vaccinarea în România se va face în mod corect, respectând prioritatea categoriilor de populație cred în mare și foarte mare măsură 52% dintre cei intervievați. Pe măsură ce scade vârsta și cresc nivelul de educație, precum și cel al venitului respondenților, crește proporția celor care cred că vaccinarea se va face, în mod corect, în foarte mare și mare măsură.
Jumătate dintre români cred că vaccinurile anti COVID-19 aprobate în UE sunt sigure
Aproximativ jumătate dintre respondenți cred că vaccinurile anti COVID-19 aprobate în UE sunt sigure și eficace în mare și foarte mare măsură, iar 46% consideră că acestea sunt sigure și eficace în mică sau foarte mică măsură. Pe măsură ce cresc nivelul de educație și venit, crește încrederea în siguranța și eficacitatea vaccinurilor anti COVID-19. Această încredere e mai mare în rândul celor care nu utilizează internetul sau rețelele sociale și locuiesc în mediul urban.
Gradul de informare a românilor cu privire la diferite aspecte legate de vaccinurile anti COVID-19 și vaccinare este unul destul de ridicat: 8 din 10 români sunt informați corect cu privire la numărul de doze necesare pentru imunizarea împotriva COVID-19, iar jumătate știu că există diferențe între cele două vaccinuri disponibile, în prezent, în România.
Numărul corect de doze care sunt necesare pentru imunizarea împotriva COVID-19 este cunoscut de mai mult de opt din zece respondenți. Informațiile corecte sunt cunoscute în proporții mai mari pe măsură ce cresc vârsta și nivelul de educație al respondenților.
Jumătate dintre respondenți spun că știu faptul că între cele două vaccinuri împotriva COVID-19 aprobate și disponibile în România există diferențe. Principalele distincții menționate sunt cele privitoare la temperatura de stocare (32%), eficacitate (32%) și intervalul de zile între administrarea primei doze și a rapelului (16%). Pe măsură ce cresc nivelurile de educație și venit, crește și procentul celor care declară că știu de existența unor diferențe între cele două vaccinuri. Mai informați cu privire la aceste distincții sunt persoanele care utilizează internetul și care locuiesc în mediul urban.
Două treimi din respondenții la studiu spun că aparțin etapei a treia de vaccinare, aproximativ un sfert – celei de-a doua și 7% primei etape de vaccinare.
Două treimi dintre români consideră vaccinarea anti COVID-19 eficace, iar puțin peste jumătate sunt de părere că este sigură
În timp ce opt din zece persoane sau mai multe din populația investigată cunoaște că vaccinarea împotriva COVID-19 este voluntară (91%), gratuită (89%) și necesară pentru ridicarea restricțiilor cauzate de pandemie (79%), două treimi din eșantion (66%) consideră vaccinarea eficace și aproximativ jumătate (53%) o consideră sigură. Persoanele cu vârsta peste 51 ani, care nu utilizează internet/rețele sociale, neocupate consideră vaccinarea eficace și sigură în proporții mai mari. În plus, pe măsură ce crește nivelul educației, crește procentul celor care o consideră eficace și sigură.
4 din 10 români declară că se vor vaccina împotriva COVID-19, dar 1 din 5 este decis să nu se vaccineze
Patru din zece persoane intervievate spun că sigur se vor vaccina cu un vaccin anti-COVID-19, atunci când va fi disponibil pentru ei. O cincime dintre respondenți spun că sigur nu se vor vaccina. Nehotărâți sunt 36% dintre participanții la cercetare (25% probabil se vor vaccina, 9% probabil nu se vor vaccina și 2% sunt nehotărâți la momentul derulării studiului).
Persoanele nehotărâte sunt mai curând femei, intervievați ocupați, care utilizează internetul și rețelele sociale; pe măsură ce scade vârsta, crește nivelul de educație și cel al veniturilor, respondenții spun în proporții mai mari că sunt nehotărâți cu privire la vaccinare.
Persoanele care încă nu s-au decis dacă se vor vaccina (probabil se vor vaccina, probabil nu se vor vaccina și nehotărâți) spun că doresc să se consulte, pentru a lua o decizie, cu profesioniști în domeniul sănătății (75%) și membri ai familiei (23%), dar și alte persoane; 4% dintre respondenți spun că nu vor să se consulte cu nimeni cu privire la această decizie.
Motivele pentru care românii nu vor să se vaccineze împotriva COVID
Principalele motive enumerate de cei care nu doresc să se vaccineze (sigur nu se vor vaccina sau probabil nu se vor vaccina) sunt teama de reacțiile adverse ale vaccinului (27%), lipsa încrederii în aceste vaccinuri (23%), percepția că au imunitate bună/sunt sănătoși (12%) sau faptul că nu au încredere în vaccinuri, în general (12%).
Dintre cei care declară că probabil sau sigur nu se vor vaccina, 63% spun că există anumite elemente care i-ar determina să își schimbe această părere; printre acestea, se numără: primirea de informații detaliate, pe înțelesul lor (18%), eficacitatea vaccinurilor (16%), primirea de informații de la persoanele care deja s-au vaccinat (14%), obligativitatea vaccinării sau condiționarea unor activități de vaccinare (12%), precum și alte motive.
Principalul argument pentru a dori vaccinarea împotriva COVID-19 este acela de a-și proteja propria sănătate, pentru puțin peste șase din zece intervievați care sunt siguri sau aproape siguri că se vor vaccina, sau s-au vaccinat deja. Următorul motiv, în ordinea importanței, este cel al eradicării virusului/revenirea la viața de dinainte de pandemie, fără restricții (18%).
Dintre respondenții care s-au vaccinat sau sigur/probabil se vor vaccina, 35% spun că au temeri/îndoieli cu privire la vaccinarea anti-COVID-19, acestea fiind legate, în primul rând de efectele adverse ale vaccinului administrat (56%), posibilele reacții alergice (20%), dar și temeri că vaccinul le-ar modifica ADN-ul (9%) sau că s-ar putea infecta cu SARS-CoV-2 de la vaccin (7%).
Aproape trei sferturi dintre respondenți (74%) știu că trebuie să se adreseze medicului de familie pentru a solicita vaccinarea, iar alți 8% știu că trebuie să se înscrie pe platforma națională de vaccinare sau la spital/centrele de vaccinare. Unul din zece intervievați nu știe unde anume trebuie să se adreseze pentru a solicita vaccinarea împotriva COVID-19.
Medicii de familie, propriii copii, Klaus Iohannis și Raed Arafat sunt principalii ”influenceri”
Deschiderea pentru vaccinarea împotriva COVID-19 poate fi influențată, conform declarațiilor respondenților, în primul rând de medicii de familie (62%), propriii copii (43%), consilierul/psihologul lor, prietenii lor (32%) și părinții acestora (31%). Pe ultimul loc, dintre categoriile investigate, se află profesorii/educatorii copiilor respondenților (18%).
O cincime dintre intervievați declară că există o personalitate în România care i-ar determina să aibă mai multă încredere în vaccinarea anti COVID-19. Dintre aceștia, principalii vectori de încredere ar fi președintele Klaus Iohannis (23%), secretarul de stat Raed Arafat (17%), medici precum Adrian Streinu Cercel (9%) și Alexandru Rafila (5%), dar și alți medici (7%). Pe măsură ce înaintează în vârstă, respondenții se declară mai deschiși pentru a fi determinați de persoane celebre să aibă încredere în vaccinare; de asemenea, bărbații, persoanele neocupate, cei care nu utilizează internetul și locuitorii din mediul urban spun în mai mare măsură că i-ar putea determina să aibă mai mare încredere o persoană cunoscută din România.
În cazul în care ar fi necesară vaccinarea și peste un an, două treimi dintre români spun că vor face acest lucru dacă vaccinul va fi gratuit, dar deschiderea scade la sub 50% în cazul în care s-ar pune problema să își cumpere ei vaccinul.
Puțin peste două treimi dintre respondenți declară că, în cazul în care va fi necesară o nouă vaccinare împotriva COVID-19 s-ar vaccina, dacă această acțiune se va face gratuit. În schimb, presupunând că vaccinul va trebui plătit, mai puțin de jumătate dintre participanții la cercetare confirmă că s-ar vaccina. Să se vaccineze cu un vaccin plătit, în viitor, ar accepta mai curând bărbații, persoanele cu un niveluri mai mari de educație și venit, participanți la cercetare care utilizează internetul, locuiesc în mediul urban și în Transilvania-Banat.
