Pe aceeași temă
E vorba despre Spitalul Militar din Belgia – Military Hospita Queen Astrid Bruxelles – care a confirmat pentru Romania Libera ca toti cei opt pacienti preluati din Bucuresti au fost infectati cu bacteria instraspitalicesti. Ranitii au ajuns in capitala belgiana in 7 Noiembrie, dupa un tratament de zece zile in spitalele din Romania, arata sursa citata.
Ziaristii de la Romania Libera i-au intrebat pe medicii de la Military Hospital Queen Astrid Brussels "daca pacientii romani din Colectiv au ajuns in spitalul belgian cu infectii, daca exista sanse ca pacientii sa se infecteze in spitalul dansilor si care sunt sansele ca un pacient sa moara de septicemie in spitalul belgian".
Care este raspunsul integral primit de la Military Hospital Queen Astrid Bruxelles:
"In primul rand dorim sa va prezentam sincerele noastre condoleante legate de pierderea atat de multor vieti tinere in timpul incendiului care a avut loc in club, la sfarsitul lunii Ocotmbrie 2015. In aceasta scrisoare incercam sa raspundem intrebarilor dumneavoastra.
Pacientii romani au fost primiti in Spitalul nostru Militar pe 7 noiembrie 2015. Doi dintre ei se afla la Unitatea de Ingrijiri de Urgente, iar ceilalti sase la Unitatea de Ingrijiri Medii. La internare, ei pareau sa fie colonizati cu o anumita cantitate de bacterii. Conditia lor medicala este, acum, una stabila, iar noi le oferim o ingrijire la standarde ridicate asa cum o cere starea lor actuala. In timpul oricarei spitalizari, exista sanse mici si limitate de a obtine o infectie nosocomiala, posibilitate fata de care noi luam toate masurile de preventie. Referitor la bugetul zilnic pe care il alocam unui pacient ars, nu va putem oferi date exacte, deoarece sunt implicate companiile de asigurari medicale dar si alti parteneri . Speram ca veti gasi aceste informatii folositoare si suntem la dispoztia dumneavoastra in cazul in care aveti nevoie de alte detalii".
Asadar, infectiile cu bacterii au fost produse in timpul petrecut de pacientii din Colectiv in unitatile spitalicesti din tara noastra. Cel mai probabil, arata cei de la RL, oamenii au trecut prin Spitalul Militar din Capitala.
Ranitii au ajuns la Bruxelles pe 7 noiembrie, dupa ce au fost tratati aproximativ zece zile in spitalele din Romania, potrivit documentului trimis de spitalul belgian, la solicitarea ziarului Romania Libera.
Cei opt provin de la Spitalul Militar Central Carol Davila din Bucuresti. Comandantul acestei unitati medicale, Florentina Radu, a explicat, intr-o declaratie facuta presei in ziua de 6 noiembrie ca "patru pacienti in stare foarte grava si patru pacienti in stare mai putin grava pot fi preluati de Spitalul Militar din Bruxelles".
Streinu Cercel: In Romania nu e un risc mai mare de infectii decit in alte tari
Secretarul de Stat, dr. Dorel Săndesc și dr. Adrian Streinu-Cercel, șeful Institutului Matei Balș, susțin că, nici vorbă de infecție, toata lumea fiind “colonizata”.
“Acest comunicat al colegilor din Belgia spune cât se poate de clar și limpede ca pacienții trimiși acolo, la admisie, păreau să fie colonizati cu un anumit tip de bacterie. E o diferență majoră între infectare și colonizare! Colonizarea însemnă popularea cu un anumit de tip de germene, dar nu prezintă proces infecțios. Și nu e ceva nou, noi, oamenii suntem colonizați peste tot cu bacterii, pe piele, în gură .(….) Vorbim de colonizare egal populare și nu vorbim de infecții. (…) Au mai spus și că pe zi ce trece există un risc minim de a dezvolta o infecție nozocomială. (...) Așa cum se poate întâmpla în orice spital, peste tot în lume. E un risc ca un pacient să dezvolte o infecție și aceasta poate fi data de un germene propriu cu care pacientul este colonizat sau de un germene de la alt pacient. (...) Deci, acest comunic spune cât se poate de clar că persoanele respective nu sunt infectate ci colonizate”, a explicat Streinu-Cercel.
Adrian Streinu Cercel a mai afirmat ca medicii din Belgia si-au luat si o marja de siguranta afirmand ca pe zi ce trece si se sta in spital exista un risc minimum de a dezvolta o infectie nosocominala.
"Asta inseamna ca in orice spital din Romania, Franta, Germania exista un risc ca un pacient sa dezvolte o infectie intraspitaliceasca, iar aceasta poate fi data de un germene propriu sau de un germene care s-a luat de la alt pacient si aceasta e adevarata infectie nosocomiala de care se face vorbire", a subliniat Cercel.
La rândul său, secretarul de stat în Ministerul Sănătății, dr. Dorel Săndesc, subliniază că pacienții transportați afară “nu aveau o stare comună toți, unii avea culturi pozitive, alții nu, la alții s-au pozitivat după”.
El a ținut să precizeze că în cazul arsurilor de tipul celor pe care le-au suferit pacienții de la Colectiv rata de infecție este de 75% pentru că există o “susceptibilitate extraordinară dublă la infecții, odată a suprafeței arse a pielii, care reprezintă un câmp bun pentru creșterea infecțiilor, iar al doilea câmp extraordinar de bun pentru dezvoltarea infecțiilor este acest plămân afectat. (...) Or, capacitatea de a lupta cu această infecție, care determină, de fapt, mortalitatea. (...) La noi, mortalitatea s-a menținut în limitele literaturii de specialitate!”
Tot el a explica că, spre exemplu, după 5 zile de intubație orice pacient, din orice spital din lume face pneumonie. “Pacientii noștri au fost intubați săptămâni de zile pe un plămân afectat”, a punctat Săndesc.
Cât privește posibilitatea ca un bolnav să ia din spital tot felul de infecții, secretarul de stat recunoaște că există un risc, care "la pacienții cu o internare prelungită este o cumulare a riscului zilnic".
"Orice individ care se duce la spital este bolnav, are un dezechilibru imun, pe măsură ce stă mai mult are risc de a face infecție nosocomială", a explicat și Streinu-Cercel.
Cât privește controalele pe care comisia special înființată la Ministerul Sănătății le-a făcut și mai trebuie să le facă în spitalele unde au fost tratați pacienții din Colectiv, Dorel Săndesc a spus că “o să vă prezentăm datele analizei epidemiologice (...) Aceasta are ca scop să învățăm din această experiență uriașă și să îmbunătățim lucrurile”. Demnitarul s-a arătat nemulțumit de faptul că “suntem într-o țară în care singurul sens al cuvântului greșeală este execuția”.
Infecţiile din spitalele româneşti, cauze ale morţii trecute sub tăcere de autorităţi
„La noi, cei care au scăpat din foc au fost omorâţi de bacteriile care infectează spitalele şi nimeni dintre şefii sistemului sanitar n-a avut curajul să spună asta“, a spus unul dintre medici de la Spitalul de Arşi într-un interviu pentru Cătălin Tolontan.
Trei persoane ranite in incendiul de la clubul Colectiv, internate la Spitalul de Arsi din Capitala, au murit din cauza infectiilor, a informat, joi, purtatorul de cuvant al unitatii medicale, Adrian Stanculea. ''Toate spitalele au aceleasi probleme. Autoritatile stiu despre ce este vorba. Am spus de nenumarate ori, cum i-am prins (...) Exista niste criterii de a declara o infectie nosocomiala. Am reluat eu chestia asta pentru ca a fost o perioada in care s-a lasat ca medicii curanti sa declare si nu declara nimeni. Si atunci am declarat eu. Sunt o gramada de masuri epidemiologice care se pot lua, dar in principiu multe filtre”, a spus Adrian Stanculea, seful ATI de la Spitalul de Arsi, citat de ştirileprotv.ro
Joi, medicii de la Spitalul de Arşi au explicat într-o conferinţă de presă că în cazul „marilor arşi”, şansele de contaminare în spital cu diverşi germeni şi bacterii sunt uriaşe. „Fiecare medic curant a anunţat familia, nu s-a pus niciodată problema să se ascundă infecţia. Nu aş putea spune dacă ei ar fi supravieţuit în condiţiile în care nu făceau infecţii nosocomiale, asta pentru că în cazul lor leziunile pulmonare, inhalatorii erau severe. Şi alţi pacienţi au infecţii nosocomiale“, a mai declarat Stănculea, conform Adevărul.
Doctorul Cristian Niţescu, directorul unităţii medicale, a completat că spitalul are o singură cadă în care sunt spălaţi pacienţii. „Nu există spaţii care să ne permită să facem saloane care să conţină un singur pat şi cadă proprie. Am spus de nenumărate ori că avem nevoie de un spital nou, le-am explicat celor din Ministerul Sănătăţii care sunt condiţiile, cum ar trebui organizată infrastructura pentru marii arşi“, a arătat Niţescu, precizând că nu există protocoale pentru marii arşi, ci doar nişte ghiduri, care sunt adaptate în funcţie de situaţia fiecărui pacient în parte.
Informaţii despre această situaţie au apărut de nenumărate ori în presă. Vlad Mixich, jurnalist Hotnews.ro, vorbea despre mai multe judeţe din România care raportaseră mai puţine infecţii intraspitalicesti decat orice spital din UE si SUA. "In 2012, trei judete din Romania au raportat 0% si 0,01% infectii instraspitalicesti. Asta inseamna ca in Satu Mare, Bistrita Nasaud si Hunedoara, despre aceste judete e vorba, exista mai putine infectii intraspitalicesti decat oriunde in Europa si Statele Unite. Una dintre cauze pentru raportarea gresita este legata practic de eliminarea rolului epidemiologului din spitalele din Romania, in prezent medicii specialisti din spitalele de boli infectioase trebuie sa faca practic in acelasi timp 2-3 meserii: sa fie si epidemiologi, sa aiba grija si de pacienti, sa lupte si impotriva bateriilor rezistente la tratament", citat de stiriprotv.ro
Conform cifrelor raportate UE, România nu a depăşit niciodată 1% în privinţa incidenţei infecţiilor nosocomiale, în condiţiile în care acest indicator, la nivelul Uniunii Europene, este între 5 şi 15%, arată Viaţa Medicală.ro
Context
Ministrul Sanatatii, Patriciu Achimas Cadariu, a declarat, in 6 Decemrbie, ca intr-adevar infecţiile din spitale au provocat moartea unora dintre victimele incendiului din clubul Colectiv. Ministrul a precizat insa ca, desi situatia era cunoscuta, e greu de controlat.
"Absolut intotdeauna, in astfel de situatii, infectiile din spitale sunt cauze inclusiv pentru deces. Stim acest lucru. Nu e o noutate. Nu avem de ce sa o ascundem si nu avem de ce sa o minimizam. Dar nu e singura cauza. Acesti pacienti aveau nu numai o leziune externa vizibila, ei aveau leziuni pulmonare foarte severe. Ei sunt pacientii care, din pacate, s-au prapadit. Acesti pacienti au o imunitate extrem de afectata. Asupra acestor pacienti se fac manopere repetate, invazive", a sustinut Patriciu Achimas Cadariu.
Ministrul a adaugat ca este momentul sa fie facuta o evaluare corecta si sa fie spus adevarul."Ar trebui, dupa aceasta drama, care este un semnal social, dupa parerea mea, un semnal care deschide poarta la o evaluare corecta si la a pune pe masa cartile, astia suntem. Atat putem in acest moment. Haideti sa ne intelegem, sa stam cu totii la masa si sa vedem exact ce dorim, de fapt, de la sistemul nostru. Contribuim cu totii astfel incat toti sa primim in mod egal sanatate", a explicat ministrul Sanatatii.
Acesta a discutat si despre lipsa specialistilor din spitale, adaugand ce au de facut in continuare."Este criza de anestezisti, de psihiatri, incercam sa pregatim un numar mai mare de specialisti", a punctat acesta.
Si unul din medicii de la Spitalul de Arsi a confirmat pentru tolo.ro ca bacteriile pot reprezenta posibile cauze ale unor decese in randurile victimelor incendiului din Colectiv. „La noi, cei care au scăpat din foc au fost omorâţi de bacteriile care infectează spitalele şi nimeni dintre şefii sistemului sanitar n-a avut curajul să spună asta“, a spus unul dintre medici de la Spitalul de Arşi, într-un interviu pentru Cătălin Tolontan.
Trei persoane ranite in incendiul de la clubul Colectiv, internate la Spitalul de Arsi din Capitala, au murit din cauza infectiilor, a informat, recent, purtatorul de cuvant al unitatii medicale, Adrian Stanculea. ''Toate spitalele au aceleasi probleme. Autoritatile stiu despre ce este vorba. Am spus de nenumarate ori, cum i-am prins (...) Exista niste criterii de a declara o infectie nosocomiala. Am reluat eu chestia asta pentru ca a fost o perioada in care s-a lasat ca medicii curanti sa declare si nu declara nimeni. Si atunci am declarat eu. Sunt o gramada de masuri epidemiologice care se pot lua, dar in principiu multe filtre”, a spus Adrian Stanculea, seful ATI de la Spitalul de Arsi.
Ministerul Sănătăţii: Vor exista controale în spitale
In context, Ministerul Sanatatii a anuntat intr-un comunicat de presa ca Institutul National de Sanatate Publica si Directia de Sanatate Publica a Municipiului Bucuresti va analiza situatia infectiilor nosocomiale din spitale. Conform cifrelor raportate UE, România nu a depăşit niciodată 1% în privinţa incidenţei infecţiilor nosocomiale, în condiţiile în care acest indicator, la nivelul Uniunii Europene, este între 5 şi 15%, arată Viaţa Medicală.ro
Potrivit sursei citate, infectiile reprezinta doar unul din multiplii factori determinanti ai prognosticului in cazul pacientului cu arsuri. Infectiile intraspitalicesti reprezinta, pe plan international, una dintre complicatiile cele mai frecvente ale pacientilor cu arsuri majore, conform studiilor de specialitate in acest domeniu, 75% dintre decesele pacientilor cu arsuri fiind asociate cu complicatii infectioase si/sau leziuni pulmonare, arata MS.
MS sustine ca, pentru tratamentul adecvat al infectiilor nosocomiale, spitalele au avut la dispozitie medicatia si mijloacele terapeutice necesare, acestea fiind asigurate prin programul destinat pacientului critic. "La solicitarea Ministerului Sanatatii, Institutul National de Boli Infectioase 'Matei Bals' a oferit consultanta de specialitate tuturor spitalelor prin medici specialisti si a efectuat analize microbiologice. Institutul National de Sanatate Publica, aflat in subordinea Ministerului Sanatatii, realizeaza in prezent o analiza a infectiilor la pacientii cu arsuri, urmand sa prezinte un raport complet si un plan de masuri concrete", mai precizeaza MS.
Potrivit sursei citate, Directia de Sanatate Publica a Municipiului Bucuresti a recoltat probe care atesta incarcatura microbiana aeriana si probe care sa arate incarcatura bacteriana de pe suprafetele din incinta spitalelor. Rezultatele acestor teste vor fi finalizate in perioada urmatoare.
Epidemiolog: „O treime din infecţii pot fi evitate”
Medicii epidemiologi susţin că persoanele cu arsuri grave sunt supuse riscului infecţiilor intraspitaliceşti în orice ţară din această lume şi că doar o treime din infecţiile intraspitaliceşti pot fi prevenite. „Aproape toţi marii arşi fac infecţie, iar într-un spital de arşi infecţia şi contaminarea sunt inevitabile. Unul dintre cele mai moderne spitale din Europa, în care un pacient ars este internat singur într-un salon, raportează infecţii de 30%. În acelaşi timp, trebuie să recunoaştem şi că în spitalele noastre, condiţiile nu sunt chiar aşa de bune precum cele din Suedia sau din Londra“, arată epidemiologul Geza Molnar, citat de Adevărul.
Acesta spune că sunt mai mulţi factori care duc la infecţii nosocomiale. „Cu cât există mai multe intervenţii invazive, cu atât marii arşi sunt predispuşi la infecţii. Aici nu s-a pus problema sterilităţii produselor sau a soluţiilor sau a cremelor. Riscul de a contracta infecţii în secţiile de arşi este de 25 de ori mai mare decât în alte secţii“, a explicat epidemiologul.
De ce apar infecţiile nosocomiale
Potrivit medicului infecţionist Gabriel Popescu, de la Institutul Matei Balş din Capitală, infecţiile nosocomiale sunt considerate de către oficialii din Uniunea Europeană ca fiind cea mai importantă problemă ce pune în pericol siguranţa pacientului. „Nu pot fi eradicate, dar putem lua măsuri pentru a elimina din ele. Infecţiile nosocomiale apar de la utilizarea nejudicioasă a antibioticelor, dar şi de la transmiterea bacteriilor de la un pacient la altul“, a subliniat medicul Gabriel Popescu.
Mâinile curate, echipamentele sterile, decontaminarea obiectelor din jurul pacientului sunt obligatorii ca măsuri de contracarare a infecţiilor intraspitaliceşti. Totodată, este esenţial ca medicii să poată identifica pacienţii care au astfel de infecţii şi să îi izoleze, arată medicul. Un alt specialist, care îşi desfăşoară activitatea la Spitalul Universitar de Urgenţă din Bucureşti, susţine că de foarte multe ori infecţiile nosocomiale sunt aduse de acasă de către anumiţi pacienţi, însă în lipsa unor analize amănunţite, ele sunt trecute ca fiind contractate în spital.
Medicul atrage atenţia că România nu are infecţii mai agresive decât cele din străinătate. „Sunt cam aceleaşi. Diferenţa este că noi nu prea avem aparate de aer condiţionat în unităţile sanitare, ceea ce este bine, pentru că acolo colcăie microbii şi bacteriile”, a precizat oficialul. „La noi trebuie schimbată legislaţia, să încurajăm medicii să raporteze infecţiile, nu să îi penalizăm. Acum ascundem mizeria sub preş“, a mai spus doctorul.
