Pe aceeași temă
Tudorel Toader a mai spus că autorul crimei de la Mediaș nu a fost eliberat din închisoare pe baza recursului compensatoriu.
Principalele declarații făcute de Toader:
Problema supraaglomerării penitenciarelor trebuie rezolvată în acord cu standardele europene
Adevărul trebuie cunoscut, scos la suprafață pentru a cunoaște starea de fapt, când și ce măsuri trebuie luate
Legea recursului compensatoriu a fost iniţiată de către Guvernul tehnocrat, a fost avizată favorabil de CSM în componenţa anterioară, care însă a propus schimbarea naturii juridice a reglementării. Legea a fost susţinută şi votată inclusiv de parlamentarii PNL şi USR. Legea a fost promulgată de preşedinte fără să o critice la Curtea Constituţională. Legea a fost criticată în controlul apriori, însă obiecţiile de neconstituţionalitate au fost respinse
Statistica de la ANP ne arată următoarele lucruri: o scădere a populației penitenciarelor, scăderea numărului celor condamnați care au beneficiat de liberare condiționată, scăderea celor care revin în penitenciare după liberare condiționată, scăderea generală a stării de recidivă
Exemple: în 2014 au fost liberați condiționat 11.392 de condamnați. În 2018 au fost liberați condiționat 8.859 deținuți
Numărul celor care revin în penitenciar e în scădere. În 2014 au revenit în penitenciar 3.598 eliberați condiționat față de 488 în 2018
Din totalul celor care într-un fel sau altul au beneficiat de lege, statistica oficială ne arată că 5,02% au revenit în penitenciar
Autorul faptei de la Mediaș nu face parte din categoria celor care au beneficiat de legea recursului compensatoriu
Am avut o întrevedere cu dna premier privind legea recursului compensatoriu. În zilele următoare vom face o analiză generală a dinamicii fenomenului infracțional, o nouă evaluare a datelor statistice oferite de ANP, vom analiza cauzalitatea, structura, consecințele faptelor comise de beneficiari. Luni dimineață vom avea o întrevedere cu doamna premier, îi voi prezenta rezultatele evaluării, propuneri legislative și non-legislative care pot fi luate
După discuția cu premierul vă voi comunica măsurile pe care le vom lua
****
În ceea ce-l privește pe autorul crimei de la Mediaș, acesta fusese eliberat din penitenciar în mai 2018, după ce a executat 10 ani din sentința de 13 ani de închisoare cu executare pentru tentativă de omor. Potrivit instanței care l-a eliberat, recidivistului i s-au scăzut 408 zile din pedeapsă în baza legii recursului compensatoriu.
„Din pedeapsa aplicată, echivalentă cu 4748 zile, condamnatul a executat efectiv 3946 zile ceea ce reprezintă 3/4 parte (din care 408 zile ca beneficiu conform Legii nr. 169/2017), iar prin adăugarea zilelor câștigate prin muncă prestată de 96 zile el a executat 3/4 parte din pedeapsa la care a fost condamnat”, se arată în motivare.
Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP) a anunțat luni că numărul infractorilor eliberați din închisori în baza legii recursului compensatoriu se ridică la 14.402, mai mult de 700 dintre aceștia întorcându-se deja după gratii
”Din totalul celor 14.402 persoane care au beneficiat de prevederile Legii 169/2017 (privind recursul compensatoriu – n. red.), un număr de 11.851 au fost liberate ca urmare a admiterii cererii de liberare condiționată de către instanţele de judecată competente, iar restul de 2.551 au fost liberate la împlinirea termenului de executare a pedepsei. De asemenea, din totalul persoanelor puse în libertate, beneficiare ale prevederilor Legii 169/2017, un număr de 724 au revenit în penitenciar, reprezentând un procent de 5,02% din totalul beneficiarilor recursului compensatoriu”, precizează ANP într-un comunicat de presă (detalii aici).
În ceea ce privește geneza legii recursului compensatoriu, proiectul a fost inițiat de ministrul Justiției din Guvernul Cioloș, Raluca Prună, dar într-o formă care nu ar fi permis eliberări în masă din închisori. Proiectul inițial prevedea ca deținuților să li se scadă câte trei zile pe lună din pedeapsă dacă au stat într-un spațiu de sub trei metri pătrați de persoană. Prevederea fusese preluată de Raluca Prună dintr-o decizie a Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) din octombrie 2016 (Mursic contra Croației), care a stabilit că norma minimă aplicabilă este de trei metri pătrați de suprafață la sol pentru fiecare deținut în celulă colectivă.
Mandatul Guvernului Cioloș s-a încheiat însă înainte ca proiectul legii recursului compensatoriu să fie trimis Parlamentului pentru dezbatere. Primul Guvern PSD instalat după alegerile din 2016, condus de Sorin Grindeanu, a fost cel care a trimis proiectul de act normativ în Parlament, exact în forma elaborată de Raluca Prună.
Proiectul a fost aprobat de Guvernul Grindeanu pe 31 ianuarie 2017, în ședința în care a fost adoptată și OUG 13, și a fost înregistrat în aceeași zi la Senat pentru dezbatere în procedură de urgență.
Pe 13 martie, actul normativ a intrat în dezbaterea Comisiei Juridice a Senatului, condusă la acea vreme de social-democratul Șerban Nicolae. Aici sunt adoptate, la propunerea UDMR, primele măsuri în favoarea infractorilor: redefinirea spațiului necorespunzător prin creșterea suprafeței de la trei la patru metri pătrați per deținut:
”Se consideră executare a pedepsei într-un spațiu necorespunzător cazarea într-un spațiu mai mic sau egal cu 4 mp / deținut, care se calculează excluzând suprafața grupului sanitar și a spațiilor de depozitare a alimentelor, prin împărțirea suprafeței totale a camerei de deținere la numărul de persoane cazate în camera respectivă, indiferent de dotarea spațiului respectiv” – autori: senatorii UDMR Csazar Karoly Zsolt și Tanczos Barna.
În aceeași zi de 13 martie, încălcând regulamentul Senatului care prevede ca un proiect dezbătut în comisie să aștepte minimum trei zile înainte de a fi supus votului în plen, legea intră în ședința de plen a Senatului și este adoptată. A fost înregistrat un singur vot împotrivă.
Forma finală a legii a fost dată însă în comisia juridică a Camerei Deputaților, condusă atunci de social-democratul Eugen Nicolicea.
Deputații PSD, ALDE și UDMR au formulat și au adoptat o serie de amendamente care au schimbat radical, în favoarea infractorilor, condițiile de eliberare înainte de termen a celor condamnați la închisoare cu executare.
În primul rând, a fost majorat numărul de zile care se consideră executate din pedeapsă pentru condiții necorespunzătoare: de la trei, cât prevedea proiectul Prună, la șase pe lună:
”Pentru fiecare perioadă de 30 de zile executate în condiții necorespunzătoare (…) se consideră executate, suplimentar, 6 zile din pedeapsa aplicată” – autori: deputații PSD, ALDE și UDMR din Comisia Juridică
În al doilea rând, au fost redefinite ”condițiile necorespunzătoare” astfel încât nu a mai rămas penitenciar în România care să nu se încadreze la acest capitol. Autorii au fost aceeași deputați PSD, ALDE și UDMR din Comisia Juridică:
Se consideră executare a pedepsei în condiții necorespunzătoare cazarea în oricare dintre situațiile următoare:
a) cazarea într-un spațiu mai mic sau egal cu 4mp/deținut, care se calculează, excluzând suprafața grupurilor sanitare și a spațiilor de depozitare a alimentelor, prin împărțirea suprafeței totale a camerelor de deținere la numărul de persoane cazate în camerele respective, indiferent de dotarea spațiului în cauză.
b) lipsa accesului la activități în aer liber;
c) lipsa accesului la lumina naturala sau aer suficient ori disponibilitatea de ventilație;
d) lipsa temperaturii adecvate a camerei;
e) lipsa posibilității de a folosi toaleta în privat și de a se respecta normele sanitare de bază precum și a cerințelor de igienă.
f) existenta infiltrațiilor, igrasiei și mucegaiului în pereții camerelor de detenție.
Deputatul UDMR, Marton Arpad, a venit cu câteva amendamente suplimentare, tot în favoarea infractorilor: cei care renunță la o parte din banii cuveniți pentru munca prestată în detenție sunt asimilați celor care prestează muncă neremunerată și, pentru două zile de muncă, câștigă o zi de libertate.
Legea a fost adoptată de Camera Deputaților, în forma propusă de Comisia Juridică, pe 9 mai 2017. S-au înregistrat 175 de voturi ”pentru” (PSD, ALDE, UDMR). Printre cei care au votat actul normativ se numără și 11 deputați de la minoritățile naționale, dar și liberalul Ioan Cupșa. Toți cei 13 deputați ai PMP s-au abținut la vot.
Actul normativ a fost atacat la Curtea Constituțională de PNL și USR, dar sesizarea a fost respinsă.
