Toți miniștrii au primit aviz pozitiv. Urmează votul din plen. Ce conține programul de guvernare

Redactia | 23.12.2020

Toți miniștrii Cabinetului Cîți au primit aviz pozitiv în comisiile de specialitate din parlament. Urmează votul în plen.

Pe aceeași temă

S-au încheiat audierile de miniștri pentru guvernul Cîțu. Urmează plenul. Premierul desemnat Florin Cîțu a spus că intenționează ca miercuri seară să convoace prima ședință de guvern.

• Nicolae Ciucă, Ministerul Apărării - 18 voturi „pentru”, 13 „împotrivă”

• Raluca Turcan, Ministerul Muncii – 24 voturi pentru, 16 împotrivă

• Sorin Cîmpeanu, Ministerul Educației – 20 voturi pentru, 13 împotrivă, două abțineri

• Lucian Bode, Ministerul de Interne - 20 de voturi pentru, 10 impotriva

• Stelian Ion, Ministerul Justiției - 41 de voturi „pentru” și 26 „împotrivă”

• Virgil Popescu, Ministerul Energiei - 31 de voturi „pentru” și 18 ”împotrivă”

• Cristian Ghinea, Ministerul Fondurilor Europene- 16 voturi pentru și 5 voturi „împotrivă”

• Adrian Oros, Ministerul Agriculturii – 19 voturi pentru, 12 voturi împotrivă

• Cseke Attila – Dezvoltare Regională - 21 voturi pentru, 13 voturi impotrivă

• Claudiu Năsui – Ministerul Economiei - 26 voturi pentru, 16 voturi impotriva

• Cătălin Drulă, Ministerul Trandporturilor - 18 voturi pentru, 13 voturi impotriva

• Tancsoz Barna, Ministerul Mediului - 22 voturi pentru, 17 voturi impotriva

• Vlad Voiculescu, Ministerul Sanatatii - 20 voturi pentru, 5 impotriva, 5 abtineri

• Novak, Ministerul Tineretului și Sportului – 17 voturi pentru, 1 impotriva

• Bogdan Aurescu, Ministerul de Externe – 23 voturi pentru, 9 impotriva, 3 abtineri

• Bogdan Gheorghiu, Ministerul Culturii – 13 voturi pentru, 4 impotriva

• Ciprian Teleman, Ministerul Digitalizării – 20 voturi pentru, 10 impotriva

• Alexandru Nazare, Ministerul de Finante – 20 voturi pentru, 12 impotriva

Ce prevede programul de guvernare

ustiție: „Fără penali”, reforma CCR și desființarea Secției Speciale

1. Modificarea Constituției

  • Promovarea inițiativei Fără penali în funcții publice

  • Programare inițiativei Fără OUG în Justiție

  • Modificarea desemnării membrilor CCR (pentru a limita interferanța politică)

2. Modificarea Legilor Justiției

  • Desființarea Secției Speciale pentru Magistrați

  • Aviz conform (până acum era consultativ) de la procurorii CSM pentru numirea la vârful parchetelor (procuror general, DNA, DIICOT și adjuncți)

  • Înființarea unui parchet specializat pentru infracțiunile de mediu (DNA-ul pădurilor. PS: au aviz negativ de la CSM pe inițiativa asta)

  • Reformarea Inspecției Judiciare

3. Modificarea legislației penale

  • Aplicarea deciziilor CCR

  • Trecerea poliției judiciare la Ministerul Public (doar DNA are poliție judiciară proprie, asta este o dorință veche a procurorilor, să nu mai depindă de MAI)

4. Reformă penitenciare/logistică instanțe

  • Rezolvarea problemelor de logistică

  • Menținerea proiectelor actuale ale MJ pentru sedii noi (Cartierul Justiției, Direcția Probațiune)

Interne: Reorganizarea MAI, digitalizare completă la starea civilă

1. Direcții prioritare pe ordine publică:

  • Căutarea persoanelor dispărute

  • Siguranța școlară

  • Prevenirea delincvenței juvenile

  • Combaterea violenței domestice

  • Criminalitate organizată

2. Reorganizare MAI

  • Dezvoltarea și întărirea DSU

  • Reorganizarea DGA

  • Trecerea Agenției pentru combaterea traficului de persoane în subordinea Parlamentului

  • Integrarea Poliției Locale în cadrul MAI

  • Modificarea Legii Jandarmeriei

3. Digitalizarea completă a sistemului de emitere a actelor de stare civilă

4. Rezolvarea problemelor de personal
La data de 30 septembrie 2020, gradul total de ocupare a posturilor era de doar 84,97%, iar aproximativ 25.300 de cadre au o vechime de numai cel mult 5 ani.

Dezvoltare: modernizarea a 70% din drumuri și 2500 de creșe

Extinderea rețelelor de apă și canal. În acest moment sunt racordate la sistemul de apă și canalizare aproximativ 53% din locuințele din România. 8 miliarde de Lei vor fi investiți de guvern pentru extinderea rețelelor de apă și canalizare pentru 750 de proiecte depuse de UAT-uri, în următorii 5 ani. Dintre cele 750 de proiecte, 150 sunt destinate mediului urban, valoarea acestora fiind peste 1 miliard de Lei;

Soluții punctuale pentru situații speciale: 500 de microstații de tratare, fose septice și sisteme alimentare cu apă, cu o valoare de 250 milioane Lei, care vor deservi toate categoriile de utilizatori.

Modernizarea și reabilitarea drumurilor județene și locale:

  • 70% din drumurile județene și locale vor fi modernizate în 4 ani, prin programele implementate de MLPDA;

  • 7.000 de km de drumuri județene dintr-un total de 20.000 km nemodernizați vor fi reabilitați în următorii 4 ani, fiind programate lucrări în valoare de 12 miliarde Lei;

  • 20.000 km de drumuri locale, cu o valoare de circa 20 miliarde Lei, vor fi modernizați în următorii 4 ani. Dintre aceștia, 5.000 km sunt în mediul urban, cu o valoare de 6 miliarde Lei.

Construirea și modernizarea unităților de învățământ. Proiecte de construire și reabilitare, consolidare și dotare creșe, grădinițe, școli, campusuri, cămine studențești, centre de excelență pentru copii supradotați, tabere școlare, centre universitare.

Astfel, pentru accesul în mod egal la educație al copiilor și al tinerilor și asigurarea condițiilor de a procesului educațional într-un singur schimb, vor fi realizate:

  • 2.500 de creșe, grădinițe și școli (construcții noi și reabilitări), cu o valoare 12,5 miliarde de Lei;

  • 40 campusuri școlare (școală, liceu, internat, teren sport, ateliere, laboratoare, cantină), cu o valoare de 2 miliarde de Lei;

  • 30 cămine studențești (10.000 locuri de cazare cu o valoare de 1,4 miliarde de Lei);

  • 8 centre universitare - reabilitare, cu o valoare de 1,5 miliarde de Lei;

  • 40 tabere școlare, cu o valoare de 1 miliard de Lei;

  • 40 centre de excelență, informare și documentare pentru copii (construire), cu o valoare 400 de milioane de Lei.

Sistemul sanitar și de protecție socială. În acest domeniu, programul nostru de guvernare prevede construirea, reabilitarea și dotarea a:

  • 1.450 de centre medicale în mediul rural, din 2.000 necesare la nivel național, cu o valoare de 9,5 miliarde de Lei;

  • 25 spitale județene, cu o valoare de 2 miliarde Lei – reabilitare;

  • 110 spitale municipale și orășenești, cu o valoare de 4 miliarde Lei – reabilitare;

  • 10 spitale, inclusiv maternități, cu o valoare de 4 miliarde de Lei – construire.

Apărare: Buget de 2%

1. Menținerea bugetului la cel puțin 2% din PIB, din care cel puțin 20% pentru înzestrare
2. Consolidarea relației cu SUA, NATO, UE, programe regionale (Europa de Sud-Est, regiunea extinsă a Mării Negre)

Sănătate: o nouă lege națională și asigurări pe modelul pensiilor private

Principal obiectiv: Pacientul în centrul sistemului de sănătate

1. Elaborarea unei noi legi a sănătății
- reorganizare DSP + descentralizare

2. Buget pentru sănătate de până la 6% din PIB
- Investiții în sănătate de cel putin 2,8 miliarde euro din fonduri europene prin Programul Operațional Sanatate

3. Dezvoltarea asigurărilor complementare de sănătate, cofinanțare privată a sistemului de sănătate
Dreptul de a alege în Sănătate - deschiderea către mai multe tipuri de asigurări de sănătate și asiguratori pe modelul Pilonul 2 și 3 de pensii; statul rămâne principalul reglementator prin CNAS

4. Spitale regionale Iași, Cluj-Napoca și Craiova
+ alte investiții
▪ 1.450 de centre medicale în mediul rural, din 2.000 necesare la nivel național, cu o valoare
de 9,5 miliarde de Lei;
▪ 25 spitale județene, cu o valoare de 2 miliarde Lei – reabilitare;
▪ 110 spitale municipale și orășenești, cu o valoare de 4 miliarde Lei – reabilitare;
▪ 10 spitale, inclusiv maternități, cu o valoare de 4 miliarde de Lei – construire.

5. Finanțare petnru medicina de familie - minimum 8% din Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate

Finanțe: fără noi impozite, aderarea la zona euro în 2024

Guvernul își propune ca pe termen mediu, datoria publică să nu depășească pragul de 60% din PIB (indicator de convergență nominală pentru trecerea la euro). Pentru a nu depăși acest prag se impune utilizarea PPP (Parteneriatul Public Privat) ca mecanism alternativ de finanțare

Coaliția nu va majora sau introduce noi impozite și taxe. În etapa actuală, principalul efort va fi făcut pentru îmbunătățirea colectării veniturilor, prin: i) eliminarea distorsiunilor și lacunelor ce permit minimizarea poverii fiscale, asigurându-se corectitudinea și echitatea în sistem; ii) simplificarea regulilor și debirocratizare, pentru a facilita conformarea voluntară și administrarea fiscală, iii) implementarea unui sistem fiscal mai corect, mai eficient, mai simplu și mai transparent, ce va sprijini activitățile economice.

Fără creșteri de taxe și impozite asupra sectorului privat - Nu vom introduce noi impozite, taxe sau contribuții obligatorii, nu le vom majora pe cele existente, nu vom elimina sau reduce facilități existente.

Reorganizarea trezoreriei: partea de operatiuni sa se transfere catre mediul privat, partea de datorie publica si de statistici sa devina departament al MFP

Elaborarea unui studiu de impact in 2021 privind posibile facilitați fiscale in vederea reformării impozitării muncii, inclusiv reducerea contributiilor si impozitelor pe echivalentul salariului minim, si începând cu anul 2022 pilotarea pentru doi ani pe un sector al economiei cel mai bine plasat in urma studiului de impact. Decizia privind prelungirea si/sau generalizarea măsurii se va lua in funcție de rezultatele înregistrate in urma pilotarii la doi ani de la intrarea in vigoare in condițiile unui deficit sub 3% sau doi ani de creștere economică peste potential.

Reducerea TVA pentru deșeurile colectate selectiv.

Aderarea la zona Euro

Obiectivul principal al României îl reprezintă creșterea convergenței reale cu economiile europene, prin atingerea unui PIB pe cap de locuitor la paritatea de cumpărare standard de 85% din media UE 27, la orizontul anului 2024.

Convergența reală se poate atinge în final prin adoptarea de către România a monedei Euro. Un prim pas îl reprezintă aderarea la ERM II ce ar reduce variabilitatea cursului de schimb, contribuind la stabilitatea monetară a României.

Transporturi: alocarea a 2 la sută din PIB, CNAIR devine CNIR

Obiectivele României pentru perioada 2021-2024 la capitolul de infrastructură de transport vizează:

  • accelerarea investițiilor publice: alocarea, în medie, a 2% din PIB pentru infrastructura de transport pentru următorii 4 ani.

  • asigurarea resurselor financiare și umane corect dimensionate pentru implementarea cu succes a proiectelor de investiții,

  • asumarea unor decizii strategice care să declanșeze reforme structurale și să asigure o capacitate administrativă sporită,

  • o prioritizarea investiţiilor în domeniul transporturilor astfel încât să reflecte nevoile de conectivitate și de mobilitate, de reducere a aglomerărilor și de asigurare a fluenței circulației. Totodată, va fi operaționalizată Compania Națională de Investiții Rutiere.

Ministerul Muncii: Pensiile se majorează cu rata inflației; amânarea pensiilor speciale ale primarilor

Evaluarea impactului legii pensiilor din sistemul public în urma activității unui grup de lucru cu Ministerul Finanțelor Publice, cu Casa Națională de Pensii Publice și cu Comisia Națională de Strategie și Prognoză, precum si organizații reprezentative ale vârstinicilor,în urma căreia să se identifice măsuri pentru reducerea inechităților din sistemul public de pensii (cu apreciere pentru activitatea celor care au muncit cu un nivel redus de contribuții la stat);

Crearea unei comisii speciale parlamentare pentru identificarea și rezolvarea inechităților din tot sistemul de pensii. Totodată vom proroga cu un an a pensiile speciale pentru primari.

Va crește nivelul de informare a pensionarilor cu privire la întreg cadrul legal și implicit la modificările din ultimii ani și capacitatea sistemului, de identificare și implementare a soluțiilor de creștere a eficienței în furnizarea serviciilor pentru pensionari, indiferent de locul de reședință. Dezvoltarea de programe de implicarea a pensionarilor în comunitate prin activități de voluntariat sau petrecere a timpului liber.

Educație: Care este bugetul alocat

Programul de guvernare își propune să demareze implementarea viziunii dezvoltate în cadrul Programului Național „România Educată” propus de președintele Klaus Iohannis. Pentru operaționalizarea acestei viziuni, Guvernul va susține creșteri graduale, până în anul 2024, pentru finanțarea educației, de până la 18% din bugetul național (6% din PIB) și de până la 3% din bugetul național (1% din PIB) pentru finanțarea publică a cercetării.

Mediu: Reformarea Romsilva, sistem de alertă în cazurile de poluare

Programul privind gestionarea deșeurilor – beneficiari persoane juridice de drept privat sau de drept public. Bugetul alocat este 527.000.000 lei.

Stații reîncărcare pentru autostrăzi drumuri europene, naționale și localități. Bugetul alocat: 92 milioane de Lei.

Programul RABLA Clasic – programul va fi îmbunătățit, în acord cu noile cerințe europene din domeniul mobilității;

Programul RABLA Plus - mașini electrice. Programul va crește etapizat în următorii ani, urmând să fie adaptat gradual la noile evoluții din acest sector;

Casa Eficientă Energetic - singurul program destinat eficientizării energetice a locuințelor individuale va continua și va fi îmbunătățit cu noi tipuri de echipamente eligibile pentru finanțare;

Rabla pentru Electrocasnice - programul prin care românii își pot înlocui electrocasnicele vechi, mari consumatoare de energie, cu unele noi, prietenoase cu mediul, va fi extins cu noi categorii de produse;

Păduri

Program multianual Impadurim Romania – Plantarea a 220 milioane puieți forestieri în perioada 2021-2024 – echivalentul a aproximativ 50.000 ha, dar nu mai puțin de 55 milioane puieți/an. Bugetul alocat este de 650 de milioane de Euro

Combaterea taierilor ilegale a padurilor

Reforma Romsilva, inclusiv prin realizarea unui audit, si adaptarea obiectivelor de administrare a padurilor, integrand pe langa rolul economic si rolul de utilitate publica a padurilor;

Reciclare și economie circulară: Reducerea cu cel puțin 75% a deșeurilor care ajung în gropile de gunoi, din totalul deșeurilor generate, până în anul 2025;

Calitatea aerului și protecția atmosferei: Introducerea sistemului de alertă/avertizare prin sms/e-mail în cadrul aplicației software specifice colectării și transmiterii datelor de calitate a aerului furnizate de Rețeaua Națională de Monitorizare a Calității Aerului (RNMCA) pentru avertizarea reprezentanților autorităților de protecția mediului (MMAP/ANPM/APM) în cazul înregistrării unor evenimente/avarii/întreruperi în funcționarea echipamentelor instalate în stațiile care compun RNMCA sau în situația depășirii unor nivele prestabilite pentru poluanții măsurați de acestea (2020).

Externe: Creșterea rolului și influenței în UE și NATO. Dezvoltarea parteneriatului cu SUA

Politica externă a României va continua să fie una predictibilă, coerentă, de consens național (...) îndeplinirea obiectivelor naționale ale României în plan extern se va realiza în coordonare strânsă cu Președintele României, ca factor de decizie în domeniul politicii externe.

Concret, în mediul extern, România își va atinge obiectivele pe baza triadei esențiale a politicii sale externe: creșterea rolului și influenței țării noastre în UE și, respectiv, Alianța Nord-Atlantică (NATO) și dezvoltarea și aprofundarea Parteneriatului Strategic cu Statele Unite ale Americii, concomitent cu susținerea și promovarea valorilor democratice, stabilității și securității atât în regiune, cât și la nivel global, cu promovarea și respectarea strictă a dreptului internațional, susținerea multilateralismului și corelarea politicii externe în materie de obiective și priorități cu politica de securitate și apărare, care vor rămâne elemente esențiale.

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: redactia@revista22.ro

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2021 Revista 22