Tribunalul Harghita a amânat dosarul Țăndărei până când s-au prescris faptele. DIICOT a făcut apel

Laurentiu Gheorghe | 21.02.2019

Ancheta finalizată în 2010 privind grupul infracțional din Țăndărei, care ducea copii romi la cerșit în Marea Britanie, a dus la încarcerarea a 120 de traficanți în UK și achitarea a 25 de romi în România.

Pe aceeași temă

Dosarul, intens mediatizat, a fost primul caz de trafic de minori investigat de polițiștii români și britanici. Cazul privea traficarea a peste 180 de copii romi proveniți din familii sărace din zona Țăndărei în Marea Britanie unde erau puși să cerșească și trimiși să fure.

Justiția engleză i-a prins și a încarcerat 120 de traficanți de copii, în timp ce la noi, cei 25 de romi arestați preventiv au fost eliberați după doar câteva luni, iar după 9 ani, au fost achitați, li s-au schimbat încadrările sau pur și simplu au scăpat pentru ca faptele s-au prescris.

„E bătăie de joc. Sunt întristat şi şocat să aud că a fost abandonat cazul împotriva a 25 de membri ai reţelei de crimă organizată din Ţăndărei şi că zace în cenuşa Justiţiei penale din România. Justiţia penală din România a eşuat astăzi. A abandonat victimele, poliţiştii care au lucrat din greu la caz. Şi este un alt fapt care expune România criticilor privind corupţia şi lipsa de respect pentru domnia legii. Repet este o zi tristă pentru Justiţie în România”, a declarat pentru G4media Bernie Gravett, poliţistul englez care a condus ancheta din UK şi România, între timp pensionat.

Dosarul Ţăndărei a schimbat legislaţia europeană. După prezentarea dosarului în Parlamentul European, în 2011, UE a adoptat o directivă care a redefinit exploatarea copiilor la cerşit şi furat ca fiind o formă de muncă forţată, de sclavie. Directiva a fost adoptată de toate statele membre, prin urmare şi de România.

Tribunalul Harghita care ar fi trebuit să soluționeze dosarul se dezvinovățește, invocând mai multe motive pentru care în România învinuiții au scăpat fără nicio condamnare.

Printre motivele invocate de Tribunalul Harghita se numără restituirea de trei ori a dosarului la parchet, dar şi dificultăţile în îndeplinirea procedurilor de citare şi numărul mic de judecători existent la această instanţă. Precizările au fost făcute după ce G4Media.ro a arătat că Inspecţia Judiciară s-a autosesizat şi face verificări la Tribunalul Harghita

„Dosarul a fost înregistrat, iniţial, în această instanţă, în anul 2010, dar a fost restituit de trei ori la parchet pentru refacerea/ completarea urmăririi penale. Ca urmare a întocmirii unui nou rechizitoriu, dosarul a fost reînregistrat la Tribunalul Harghita, fiind astfel din nou învestită instanţa cu judecarea acestuia în anul 2013”, precizează Tribunalul Harghita.

„Durata procedurilor în faţa primei instanţe, după sesizarea din anul 2013, a fost determinată şi de dificultăţile repetate în îndeplinirea procedurilor de citare, în cauză numărul părţilor şi participanţilor depăşind 200 de persoane, precum şi de necesitatea respectării elementelor dreptului la un proces echitabil, invocate pe parcursul procesului. Toate aceste aspecte au generat dificultăţi legate nu doar de audierea celor chemaţi, ci şi de citarea şi asigurarea dreptului la apărare, conform dispoziţiilor legale, care se impuneau a fi respectate, distinct de aspectul social şi impactul mediatic al cauzei”, arată preşedintele Tribunalului Harghita, judecătoarea Ibolya Mitrea.

„Este necesar să menţionăm şi faptul că, în perioada în care dosarul s-a aflat pe rolul instanţei, Tribunalul Harghita s-a confruntat cu o insuficienţă vădită a numărului de judecători, dublată de fluctuaţia acestora, situaţie care nu a putut fi înlăturată, în pofida demersurilor concrete şi repetate ale conducerii Tribunalului şi Curţii de Apel”, se mai arată în comunicatul Tribunalului Harghita.

Totodată, conducerea instanţei precizează că „Inspecţia Judiciară a efectuat mai multe ori verificări privind derularea procesului, nefiind constatate abateri care să justifice formularea unei acţiuni disciplinare”.

Mai multe ONG-uri au sesizat Comisia Europeană, Parlamentele European şi Britanic, alte organisme internaţionale. „Când Justiţia pentru cei vulnerabili moare, societatea civilă trebuie să susţină instituţiile judiciare democratice” se intitulează sesizarea ONG-urilor, care condamnă tergiversarea cazului şi solicită ca procurorii DIICOT să facă apel.

Şeful DIICOT, Felix Bănilă, a declarat miercuri, 20 februarie, că procurorii săi au făcut apel la decizia Tribunalului Harghita de a-i achita pe romii din dosarul Ţăndărei sau de a constata încetarea procesului penal prin prescrierea unor fapte.

Pe 12 februarie, Tribunalul Harghita i-a achitat pe toți cei 25 de inculpați din dosarul Țăndărei ori instanța a constatat că s-au prescris faptele după 9 ani de procese și după ce a schimbat încadrările juridice. Decizia nu este definitivă, deși dosarul a fost trimis în judecată încă din iulie 2010. Numai la Tribunalul Harghita, procesul s-a judecat din 2013 și au fost 53 de termene.

De exemplu, în cazul unuia dintre liderii grupării, Constantin Radu, zis Titi Aghiotantu, Tribunalul Harghita a decis:

”Achită pe inculpatul Radu Constantin, pentru infracţiunea de „trafic de minori” (…) Achită pe acelaşi inculpat Radu Constantin, pentru infracţiunea de „spălare de bani” (…) Dispune încetarea procesului penal privind pe acelaşi inculpat Radu Constantin, pentru infracţiunea de „constituire a unui grup infracţional organizat” (…), ca urmarea a intervenirii prescripţiei răspunderii penale (…) Dispune încetarea procesului penal privind pe acelaşi inculpat Radu Constantin, pentru infracţiunea de „nerespectare a regimului armelor şi muniţiilor” (….), ca urmarea a intervenirii prescripţiei răspunderii penale”, se arată în decizia instanței.

Numai că Tribunalul Harghita a schimbat încadrarea juridică pentru grup infracțional organizat în cazul lui Titi Aghiotantu din „constituire a unui grup de criminalitate organizată”, faptă prevăzută de articolul 7 alineatele 1 şi 3 din Legea specială nr. 39/2003 privind prevenirea și combaterea criminalității organizate în articolul 367 alineatul 1 din Codul Penal.

Care e diferența dintre cele două încadrări

Potrivit articolului 7 alineatele 1 şi 3 din Legea nr. 39/2003 privind prevenirea și combaterea criminalității organizate:

”(1) Inițierea sau constituirea unui grup infracțional organizat ori aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unui astfel de grup se pedepsește cu închisoare de la 5 la 20 de ani și interzicerea unor drepturi.

(3) Dacă faptele prevăzute la alin. (1) au fost urmate de săvârșirea unei infracțiuni grave, se aplică regulile de la concursul de infracțiuni”.

În vreme ce articolul 367 alineatul 1 din Codul penal spune:

”(1) Iniţierea sau constituirea unui grup infracţional organizat, aderarea sau sprijinirea, sub orice formă, a unui astfel de grup se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi”.

Prin urmare, instanța a constat că faptele s-au prescris din ce moment ce a schimbat încadrarea juridică dintr-o infracțiune pedepsită de legea specială de la 5 la 20 de ani într-una sancționată de Codul penal cu închisoare de 1 la 5 ani.

În plus, Tribunalul Harghita a dispus ridicarea sechestrului asigurător instituit asupra bunurilor inculpaţilor.

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: redactia@revista22.ro

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2022 Revista 22