Pe aceeași temă
Viorel Hrebenciuc a fost judecat departe de ochii presei, sala de judecată în care urma să se strige cauza fiind schimbată fără niciun anunț, scrie Ziare.com.
Magistrații au admis contestația lui Hrebenciuc împotriva deciziei Judecătoriei Sectorului 4, care a considerat că acesta nu a dat „dovezi temeinice de îndreptare”.
Judecătorii Daniel Corduneanu, Carmen Mihaela Layet și Cristian Răzvan Ilie de la Tribunalul Ilfov au considerat, însă, că Viorel Hrebenciuc a stat suficient timp după gratii, așa că l-au eliberat.
Hrebenciuc a fost adus cu o duba din Penitenciarul Jilava, acolo unde a ispășit 1/3 din pedeapsa de 2 ani de pușcărie, rezultată în urma contopirii condamnărilor din două dosare: Romsilva și GigaTv.
Deși Hrebenciuc a fost adus în instanță cu zeci de alți deținuți, el nu a fost judecat în sala Secției penale alături de aceștia, deși majoritatea cauzelor aveau același obiect: contestație la respingerea liberării conditionate.
Judecătorii de la Tribunalul Ilfov l-au strigat pe Viorel Hrebenciuc în altă sală de judecată, deși dosarul lui figura la sala Secției penale. „Lipsa de spațiu” a fost motivul invocat de magistrați la sfâșitul ședinței de judecată, deși mențiunea schimbării sălii trebuia făcută la avizier.
Viorel Hrebenciuc a executat deja o treime din pedeapsa de 3 ani de închisoare rezultată în urma contopirii celor două condamnări, din dosarul GiGa Tv și din Dosarul Romsilva. Un judecător a considerat, însă, că fostul deputat nu a dat suficiente dovezi de îndreptare, așa că i-a respins cererea de liberare condiționată și – mai mult – a hotărât că alta nouă poate face abia în august.
„Executarea pedepsei a început la data de 14.09.2021 şi urmează să expire la termen la data de 19.12.2023, iar pentru a deveni propozabil în vederea liberării condiţionate, condamnatul trebuie să execute fracţia de 1/3 din pedeapsă, respectiv 365 zile de închisoare. Comisia a constatat sub acest ultim aspect că deţinutul a executat, de la 14.09.2021 până la 14.04.2022, un număr total de 494 zile, dintre care:
213 zile efectiv executate,
12 zile câștigate prin muncă și
269 zile arest preventiv, din care 24 zile conform Legii 169/2017 (n.r. - privind condițiile improprii din penitenciare)
Comisia a apreciat că deţinutul poate fi liberat condiţionat, avându-se în vedere că există dovezi temeinice de îndreptare, precum şi faptul că a desfăşurat activităţi productive neremunerate”, se arată motivarea Judecătoriei Sectorului 4, consultată de Ziare.com.
Împrejurarea că Hrebenciuc a executat fracţia obligatorie prevăzută de legiuitor nu-i conferă un drept, ci doar o vocaţie la acordarea beneficiului liberării conditionate. Judecătorul arată că, potrivit legii, poate fi liberat condiţionat condamnatul care este stăruitor în muncă, disciplinat şi dă dovezi temeinice de îndreptare.
„Sunt condiţii ce se cer a fi îndeplinite de către orice condamnat care aspiră la liberarea condiţionată, oricare ar fi durata fracţiunii de pedeapsă care trebuie să fie executată, chiar şi de către contestatorul din prezenta cauză” notează magistratul, apoi le analizează pe rând.
În ceea ce privește „stăruința în muncă” a lui Viorel Hrebenciuc, judecătorul e de părere că acesta a solicitat să lucreze în penitenciar: „Atitudinea condamnatului faţă de procesul muncii pe tot parcursul executării pedepsei a fost una echilibrată – 12 zile câştigate. Stăruinţa în muncă pe timpul executării pedepsei exprimă capacitatea condamnatului de a-şi asigura existenţa în mod cinstit în stare de libertate”.
De asemenea, instanța a constatat că Viorel Hrebenciuc s-a dovedit a fi un deținut model: „Persoana condamnată a avut un comportament adecvat regulilor şi normelor sistemului penitenciar, nefiind sancţionat disciplinar. A fost recompensat o dată pentru modul în care s-a achitat de sarcini şi pentru participarea la demersuri de reintegrare socială”.
Viorel Hrebenciuc nu l-a convins, însă, pe judecător, că s-a îndreptat în perioada petrecută după gratii.
„Pentru ca un condamnat să poată fi liberat condiţionat, trebuie să dea dovezi temeinice de îndreptare, adică de schimbare morală produsă pe parcursul executării pedepsei, manifestată prin transformarea atitudinii faţă de muncă, faţă de ordinea de drept şi de regulile de convieţuire socială. Or, instanţa constată că participarea la programe şi activități educative şi de asistenţă psihosocială organizate la locul de deţinere este una proporţională in raport cu perioada efectiva de timp petrecuta în interiorul locului de detenţie, aspecte care nu reprezintă date rezonabile cum că acesta a avut o atitudine care să confirme conştientizarea scopului pedepsei aplicat, corelat şi cu perioada rămasă de executat din pedeapsa aplicată. Astfel cum rezultă din caracterizarea depusă la dosar (f. 5-7), în ceea ce priveşte evoluţia în planul reintegrării sociale, deţinutul nu a solicitat participarea la demersurile recuperative însă, în baza recomandărilor din planul individualizat, a fost inclus şi a finalizat programul de adaptare pentru viaţa instituţionalizată. Raportat la aceste aspecte, instanța reține că nu a fost îndeplinit scopul de reintegrare al pedepsei, condamnatul nedepunând eforturi constante în vederea reintegrării sociale, ci a adoptat o conduită conformă regulilor de deţinere. Ca atare, eforturile depuse de petent nu pot conduce la concluzia existentei unor dovezi temeinice de îndreptare”, mai notează instanța de fond.
Viorel Hrebenciuc a făcut cerere de liberare condiționată pe 18 aprilie 2022, la două săptămâni după ce Curtea de Apel București i-a contopit pedepsele din Dosarul GiGa Tv și din Dosarul Romsilva, stabilind că acesta urmează să execute 3 ani de pușcărie. Atâta primise „eminența cenușie a PSD” pentru favorizarea televiziunii lui Gheorghe Ștefan zis „Pinalti” la CNA, pe 14 septembrie 2021. Viorel Hrebenciuc și-a retras apelul din Dosarul Romsilva, așa că a rămas cu pedeapsa pronunțată la fond, adică 2 ani de închisoare.
Viorel Hrebenciuc a luat cuvântul din penitenciar, așezat la o masă, între patru pereți de beton.
„Vreau să fiu foarte scurt, referitor la atitudinea mea față de justiție. Nu am avut beneficii de pe urma funcției de parlamentar. Am recunoscut faptele din ambele dosare, nu am stat să mă ascund. În al doilea dosar (n.r. – Dosarul Romsilva) am renunțat la apel pentru a se face această contopire. Mi-am plătit cheltuielile de judecată în dosarul de la Brașov. Am încercat astfel să îmi arăt respectul față de justiție, respect pe care îl am în continuare. Muncesc în penitenciar”, a arătat Viorel Hrebenciuc în ultimul cuvânt.
