Pe aceeași temă
Comisia Juridica a Senatului a admis un amendament adus proiectului de lege al Guvernului pentru modificarea codului penal si codului de procedura penala care a primit aviz favorabil marti. Amendamentul initiat de doi senatori PSD, Ovidiu Dontu si Ioan Chelaru, si de senatoarea PC Cristiana Anghel, prevede inlocuirea sintagmei "suspiciune rezonabila" cu "indicii temeinice", relateaza Hotnews.
Motivatia senatorului PSD Ovidiu Dontu:
Ovidiu Dontu: Vechea forma a Codului de Procedura Penala are foarte multi ani de practica judiciara si in urma semnalului primit din societatea romaneasca, a revistelor de specialitate, chiar si a unor specialisti in drept, am adoptat acest amendament, a spus senatorul PSD conform stiripesurse.ro
Jurnalist: Cei de la CSM n-au fost de acord, au spus ca sunt standarde CEDO care impun aceasta sintagma.
Ovidiu Dontu: Vreau sa va dau un exemplu, la revizuirea Constitutiei tot un termen european, termen optim si previzibil, a fost declarat neconstitutional de CCR, deci intre o practica judiciara din 2014 pana acum, fata de o practica judiciara de zeci de ani, mai multi specialisti propun societatii romanesti revenirea la o practica judiciara mai complexa si mai ampla care inseamna practic inlocuirea acestui termen de suspiciune rezonabila.
Jurnalist: Explicati-ne pentru cei care nu suntem juristi, de ce nu e corecta sintagma suspiciune rezonabila?
Ovidiu Dontu: Pentru ca in dreptul romanesc arestarea preventiva este o masura exceptionala, nu este regula si atata vreme cat judecatorul apreciaza aceste indicii temeinice eu zic ca lucrurile sunt in regula.
Jurnalist: Masurile preventive ar putea fi dispuse mai greu, trebuie dovezi mai puternice?
Ovidiu Dontu: Dupa parerea mea judecatorul este cel care apreciaza probatoriul unui dosar, eu nu pot sa va spun ce vor face judecatorii insa eu consider ca o practica de zeci de ani privind indiciile temeinice are in spate jurisprudenta, are in spate o argumentatie mult mai puternica in fata unui judecator.
Jurnalist: O suspiciune rezonabila nu e suficienta pentru arestare preventiva?
Ovidiu Dontu: Din punctul nostru de vedere noi am adoptat azi revenirea la textul vechi.
Jurnalist: As vrea sa ne explicati, sa ne argumentati, de ce e buna formularea dumneavoastra si de ce nu este buna formularea din prezent.
Ovidiu Dontu:Tocmai va spuneam, pentru ca este o practica de zeci de ani pe procedura penala, este o practica care face mult mai palpabil termenul de indicii temeinice.
Jurnalist: Adica vreti sa judecati oarecum...
Ovidiu Dontu: Nici vorba, judecatorul e singurul care apreciaza probatoriul.
Jurnalist: Pai judecatorul aprecia si inainte, apreciaza si acum.
Ovidiu Dontu: Exact, noi ajutam judecatorii sa aiba instrumente mult mai clare si cu experienta de zeci de ani.
Jurnalist: Dle Dontu, lasand la o parte termenii juridici, aceasta propunere va face sa pareti ca ii aparati pe cei care au probleme cu legea si ii feriti de arestul preventiv.
Ovidiu Dontu: Nici vorba, noi am propus revenirea la o practica de zeci de ani in aceasta materie.
Jurnalist: Arestarile preventive erau facute abuziv?
Ovidiu Dontu: Nu, noi receptam semnalele societatii romanesti pentru a reveni la un text consacrat. Noul Cod de Procedura Penala nu este perfect, este perfectibil.
Amendamentul introdus modifica articolul 202:
"Alineatul 1 al articolului 202 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
(1)Masurile preventive pot fi dispuse daca exista probe din care rezulta indicii temeinice ca o persoana a savarsit o fapta prevazuta de legea penala si daca sunt necesare in scopul asigurarii bunei desfasurari a procesului penal, al impiedicarii sustragerii suspectului ori a inculpatului de la urmarirea penala sau de la judecata ori al prevenirii savarsirii unei alte infractiuni.".
In forma actuala, art. 202 prevede:
(1) Masurile preventive pot fi dispuse daca exista probe sau indicii temeinice din care rezulta suspiciunea rezonabila ca o persoana a savarsit o infractiune si daca sunt necesare in scopul asigurarii bunei desfasurari a procesului penal, al impiedicarii sustragerii suspectului ori a inculpatului de la urmarirea penala sau de la judecata ori al prevenirii savarsirii unei alte infractiuni.
Dontu a precizat ca modificarea adusa ar.t 202 trebuie corelata cu doua articole din Codul de Procedura Penala: Art. 223 alin 2 si Art. 221 alin 11.
Reprezentanta Consiliului Superior al Magistraturii a repetat faptul ca sintagma "suspiciune rezonabila" face parte din jurisprudenta CEDO, acelasi punct de vedere fiind exprimat si de reprezentantii Ministerului Justitiei, care insa a declarat ca "pana la urma este rorlul suveran al parlamentului de a stabili cum vede aceasta rezolvare".
Senatorul Ovidiu Dontu a explicat jurnalistilor, la finalul sedintei, ca decizia de a depune acest amendament nu a fost luata in cadrul partidului si ca modificarea propusa a venit ca urmare a "semnalor din societate", insistand asupra faptului ca practica de zeci de ani pe vechiul cod a demonstrat ca este mai potrivita aceasta sintagma decat cea in vigoare pe noul cod, in vigoare din 2014.
In motivatia acestui amendament, initiatorii citeaza doua articole de presa: un interviu din ziare.com si un editorial publicat pe luju.ro intitulat "Romania arestarilor - opera procurorilor care au pervertit Codurile si paralizeaza economia".
Motivele invocate de initiatori:
1. Noua formulare "daca exista probe sau indicii temeinice din care rezulta ca o persoana a savarsit o fapta prevazuta de legea penala" este mai apropiata de principiul de drept, consacrat, conform caruia cercetarea in stare de libertate este regula, iar dispunerea unor masuri de arest sa fie exceptia.
2. - "Arestarea preventiva a devenit posibila pe simple "suspiciuni rezonabile"
- in vechiul cod de procedura penala (art. 146 raportat la 143) masura arestarii preventive fata de un acuzat putea fi luata numai "daca sunt probe sau indicii temeinice ca a savarsit o fapta prevazuta de legea penala".
- in noul cod de procedura penala intrat in vigoare la 1 februarie 2014 (art 223) conditia de probe si indicii temeinice a fost inlocuita cu cea de suspiciuni rezonabile: "masura arestarii preventive paote fi luata numai daca din probe rezulta suspiciunea rezonabila ca inculpatul a savarsit o infractiune"
Asa se face ca la inceputul anului trecut, a devenit dintr-o masura exceptionala, o regula, fiind suficienta existenta unui simplu denunt ca ea sa poata fi luata; de aici plimbarea cu catuse a acuzatiilor in fata presei a devenit ceva cotidian, neexistand sanctiuni pentru incalcarea prezumtiei de nevinovatie prin afectarea imaginii persoanei" Sursa: luju.ro (vezi mai sus)
3. "Noua legislatie a inlocuit indiciile cu suspiciunea rezonabila. Apare o doza de arbitrariu?
Suspiciunea rezonabila e preluata din dreptul american. Cred ca era mai bine sa fi ramas indiciul. Nu stiu ce inseamna rezonabilitatea, daca nu e cuantificata poate duce la orice. Este o doza de arbitrariu. Problema este mai ales in cazul retinerii pe suspiciune rezonanbila. Daca se ajunge la arestare, judecatorul ia decizia pe niste probe. Ca dovada, desi au exista cereri de arestare, oamenii nu au fost clinititi."
spune profesorul de drept constitutional Gheorghe Iancu intr-un interviu acordat ziare.com.
Proiectul are proiect de adoptare tacita in Senat, prima camera sesizata, data de 14 mai.