Opinii

Când ai o criză sanitară și o criză economică e limpede că mai lipsește ceva. De-aia ieșea lumea în stradă cu nemulțumiri

Păstrăm restricțiile actuale și vedem cine cedează primul: COVID-ul sau sistemul. Iar sistemul are simptome.

A venit primăvara, se revoltă toată țara întrucât “românii și-au pierdut răbdarea” și nu mai suportă restricțiile. Mai degrabă suportă pandemia.

Suntem în valul trei al pandemiei (mult mai agresiv) dar lumea pare că s-a obișnuit cu răul.

A trecut un an de la starea de urgență provocată de COVID și încă mulți vor trece până să ne revenim.

A trecut un an de la starea de urgență provocată de COVID și încă mulți vor trece până să ne revenim.

Suntem în martie, tulpinile de COVID se înmulțesc iar vaccinarea a produs reacții adverse și în coaliție unde relațiile dintre USR și PNL (bazate pe neîncredere reciprocă) s-au tot alterat.

De-acum avem un buget despre care guvernul susține că e “piatra de temelie a resetării României” iar opoziția spune că e “un dezastru”.

Hai, c-a venit primăvara. De-acum nu ne mai îngheață nasul și picioarele. Ci doar pensiile și salariile. Și bugetul e semicongelat.

Mare victorie mare a parlamentului asupra lui însuși. PNL, USR, PSD și AUR au pus mână de la mână și au eliminat pensiile speciale ale parlamentarilor ca să vadă lumea cum renunță ei la privilegii.

Bugetul pe acest an se lasă așteptat deși Cîțu l-a prezentat drept un buget „al investițiilor, digitalizării și reformelor” – obiective tot mai fictive care au creat dispute financiare în coaliție.

S-au redeschis școlile, cu măști obligatorii – dar fără separatoarele de “pepsiglass” lăsate de Anisie. Să sperăm că nu vom regreta deschiderea.

COVID + frig + radiatoare + tuburi de oxigen – autorizație ISU = explozie.

Lume nouă! SUA au un nou președinte, Joe Biden, al cărui discurs de învestitură a fost o pledoarie pentru unitate.

A doua etapă de vaccinare a început de ziua lui Eminescu iar cel care a deschis-o a fost Iohannis: “Ca să înțeleagă toată lumea că m-am vaccinat”.

S-a stins lumina falnicei Americi. De la mărire la decădere n-a fost decât un pas: un pas mic pentru Trump, un pas mare înapoi pentru omenire.

Avem un an nou, un nou guvern, un nou parlament, un nou COVID (o tulpină și mai dăunătoare) – așadar toate-s noi și vechi sunt toate.

”O problemă fumată” a considerat Iohannis căruia George Simion i-a dat (la Cotroceni) “harta României Mari așa cum ne-a lasat-o Eminescu”. Gigel habar n-are când s-a făcut România Mare.

În coaliție disputele pe funcții și ministere s-au întețit: se caută cu înfrigurare cele mai proaste soluții.

Hai, c-am scăpat și de alegerile parlamentare. Trei ani de aici încolo să nu mai auzim de vot, pile, ștampile, anticipate și diversiuni.

A venit decembrie, ziua națională s-a serbat fără public, fără fasole și cârnați (specialitatea lui Onțanu, vestitul general de cazan de altădată), și peste câteva zile sunt alegerile parlamentare.