Pe aceeași temă
Cum ati intrat in politica?
Pana in 2000 n-am facut politica. Am fost profesor, inspector general adjunct la Inspectoratul Scolar, inspector general. Din 1990 sunt membru in Forumul Democrat al Germanilor din Romania (FDGR), o organizatie a minoritatii germane, nu un partid politic - nu are doctrina. In 2000 am intrat in politica, absolut intamplator. Atunci am dorit sa participam si noi, FDGR, la alegerile din Sibiu si sa obtinem, daca putem, locuri in Consiliul local. Ne-am gandit ca ar fi bine sa prezentam candidati pentru toate functiile eligibile, pentru a avea o vizibilitate mai buna. Colegii din conducerea FDGR m-au rugat pe mine, care eram deja o persoana publica, nu de rang inalt, dar cel putin cunoscuta, sa candidez la Primarie. M-am prezentat, am participat si am devenit primar, spre surprinderea tuturor, inclusiv a mea. Asa am intrat in politica.
Ce i-a facut pe sibieni sa va voteze in 2000? Cum v-ati transformat din outsider in castigator?
Cred ca in 2000, alegerea mea a fost o alegere de tip alternativa. In 2000, daca ne amintim, fusesera ambele blocuri politice la putere, amandoua demonstrasera cat de bine stiu sa conduca Romania, si rezultatul a fost ca populatia se saturase de partidele politice. Si a cautat alternative. In Sibiu, au gasit aceasta alternativa in candidatura mea si m-au votat.
Dar, acum, in 2004, cum va explicati ca ati avut aproape 90% din voturi si ca Forumul, despre care ati spus ca e o organizatie mica, nu un partid politic, a obtinut o mare majoritate in Consiliul local?
In perioada 2000-2004, in Romania au fost, in principal, doua tipuri de administratii in municipii: unele unde lucrurile au mers bine - daca primarul si Consiliul local s-au inteles bine, din indiferent ce motiv - si altele unde primarul si Consiliul local nu s-au inteles, si acolo lucrurile au mers foarte prost. Eu, nefiind membru in nici un partid, a trebuit sa-mi construiesc niste aliante destul de complicate, lucru pe care l-am reusit in cele din urma, chiar daca unii consilieri au trecut dintr-un partid intr-altul. Astfel am putut sa misc cate ceva in Sibiu. In tot timpul acesta, am explicat mereu ca este important ca un primar sa controleze majoritatea, dar nu majoritatea simpla, ci majoritatea de doua treimi din consiliu; altfel nu are nici o sansa sa-si puna in practica programul. Acest lucru a fost foarte bine inteles de sibieni, care nu numai ca m-au votat intr-o proportie buna, dar au votat si FDGR, tocmai pentru a-mi asigura o majoritate confortabila in Consiliul local.
O campanie electorala cu mesaj simplu si clar
Cum a fost campania din 2000 in comparatie cu cea de acum?
Au fost cateva diferente esentiale. In primul rand, in 2000 am participat ca outsider si in prima parte a campaniei am fost pur si simplu ignorat. Cum progresa campania, au inceput atacurile la persoana mea, ceea ce m-a dus la concluzia ca incep sa am sanse. Si intr-adevar, spre sfarsitul campaniei, sondajele au inceput sa indice ca as avea sanse sa intru in turul doi. Acest lucru a fost constientizat si de contracandidatii mei, care au inceput tot felul de atacuri, pe toate variantele posibile si imposibile. Nici un sondaj nu m-a dat castigator in 2000 si toti au sperat ca aceasta campanie murdara va duce la disparitia mea. Rezultatul surpriza a fost ca am castigat campania si am devenit primar.
In 2004 campania a fost mai degraba linistita. Inclusiv eu am construit o campanie electorala simpla, cu un mesaj simplu si clar - sa continuam asa cum am lucrat din 2000 pana in 2004, - cu putine adunari electorale, cu cateva aparitii in media, in special in ultima parte a campaniei. Asta si din motive financiare - FDGR este in continuare o organizatie mica, cu finante putine. Dar campania a dat rezultate.
Ati spus ca in 2000 sibienii au votat o alternativa. In 2004 putem vorbi de acelasi lucru?
Cred ca situatia din 2004 este diferita. Cunoscand Sibiul si sibienii, se poate vorbi despre un vot pozitiv, si nu despre un vot de respingere in 2004. Eu cred ca, pur si simplu, sibienii au votat pentru mine si pentru FDGR datorita realizarilor din perioada 2000-2004. Eu nu consider ca votul din 2004 in Sibiu a fost un vot impotriva partidelor politice, ci a fost un vot pentru Forum si Johannis.
FDGR detine majoritatea si in Consiliul Judetean. Cum va explicati acest lucru? Fiindca acolo n-au votat numai oamenii din orasul Sibiu, ci din tot judetul.
O sa va surprinda ca am avut sute de voturi din comune si sate unde nu exista nici macar un sas, unde nu au trait niciodata sasi - si vorbesc aici despre satele din Marginime, de unde am primit foarte multe voturi. Cred ca modelul orasului Sibiu se cunoaste in judetul Sibiu. Lumea a venit la oras, a vazut ca se misca ceva si a pus acest progres pe seama Forumului Germanilor, pe care l-a votat.
Cu toate ca se stia ca sunteti favorit la Primarie in 2004, ati avut destul de multi contracandidati. De ce credeti ca au fost asa de multi?
Cred ca majoritatea contracandidatilor si-au dat seama ca in realitate nu au sanse, insa partidele au venit cu candidati pentru primar din motive de imagine, considerand ca un candidat la primarie atrage o atentie mai mare asupra formatiunii politice. Cred ca foarte putini dintre contracandidatii mei au crezut ca au vreo sansa sa intre in turul doi.
Cum ati colaborat cu autoritatile judetene si nationale in primul mandat?
Cred ca am colaborat bine cu toata lumea si intentionez sa colaborez bine si in continuare, indiferent de cine ar fi aceste autoritati. Cred ca datoria primarului este, in principal, sa fie suficient de abil si diplomat ca sa lucreze cu toata lumea, nu impotriva tuturor sau in dispretul tuturor. Chiar daca aceasta atitudine inca nu este impartasita de foarte multi politicieni de la noi, eu cred ca e singura cale care duce la rezultate de durata. Nu este intotdeauna usor si bineinteles ca exista situatii cand nu ajungi la nici o intelegere. Atunci problema trebuie lasata pe alta data si gasita o alta solutie.
Compromisurile au fost de ambele parti?
Eu cred ca au fost compromisuri, in sensul bun al cuvantului, de ambele parti.
Seriozitate totala fata de investitori
Cu ce va mandriti cel mai mult din primul mandat?
Principala realizare, dupa parerea mea, nu este una de tip material, ci este o schimbare de atitudine a populatiei sibiene. In 2000, atmosfera in Sibiu a fost pesimista si de neincredere sau chiar de resemnare. Atunci Sibiul risca sa devina un sat mare, de provincie, prafuit. Cred ca am reusit cotitura in atitudine si acum majoritatea sibienilor cred ca Sibiul este un oras in miscare, in ascensiune. Sibienii cred din nou in orasul lor.
Care e principalul esec al primului mandat?
N-as putea sa mentionez un esec anume. Sigur, nu am putut duce pana la capat anumite proiecte, din varii motive: fie nu am gasit finantari, fie nu am gasit idei suficient de fezabile, dar nu am abandonat nici un proiect care mi s-a parut important. Totusi, as fi vrut sa reintroducem tramvaiul in Sibiu, lucru pe care nu l-am reusit, cel putin pana in momentul de fata.
Iar pentru mandatul acesta, ce aveti in vedere? De fapt, ce ati promis in campania electorala?
In campania electorala am promis foarte putine lucruri, dar fiecare dintre ele contine de fapt o multitudine de proiecte, destul de mari, fiecare in parte. In anul 2007, Sibiul va fi capitala culturala europeana. Am promis sa transform acest an intr-un succes. Pentru aceasta este evident nevoie sa reabilitam majoritatea centrului istoric, sa punem pe picioare un bun transport public in comun, sa reabilitam aeroportul s.a. Vreau ca, pana in 2006, orasul istoric Sibiu sa fie trecut pe lista monumentelor UNESCO. Si, in fine, am promis un lucru care poate suna foarte simplu: asfaltarea tuturor strazilor din Sibiu. In conditiile actuale din Romania, asfaltarea unei strazi este deja un proiect destul de mare, avand in vedere ca e nevoie de refacerea retelelor de apa, canal s.a. Dar avem sanse bune. Eu am discutat cu responsabilii din BERD inainte de campania electorala si s-au aratat foarte interesati in a finanta, in premiera in Romania, un astfel de proiect.
Din cele trei mari proiecte pe care le aveti pentru mandatul asta, doua sunt culturale. Asta inseamna ca sibienii au mai putine probleme sociale decat ceilalti locuitori din Romania?
Initial au avut la fel de multe probleme sociale, dar acum au mai putine. Eu cred intr-o dezvoltare bazata pe o atitudine pozitiva. Daca reusim sa avem o imagine buna a Sibiului - si deja cred ca este destul de buna - atunci cu siguranta vom avea o economie locala care functioneaza bine. Am reusit, doar in ultimii ani, sa atragem un numar impresionant de investitori: avem o investitie de peste 300 de euro pe cap de locuitor, cifra neegalata pana in momentul de fata in alte orase romanesti. Acest lucru in primul rand creeaza locuri de munca si in al doilea rand aduce bani multi la bugetul local. Avand locuri de munca asigurate, avand bani asigurati la bugetul local, noi putem sa rezolvam problemele sociale. Si atunci, realmente orasul functioneaza. Mi se pare gresit sa punem un accent exagerat pe problemele sociale, fiindca ele ca atare nu se rezolva decat in contextul in care se poate asigura o dezvoltare a intregii comunitati. Spre exemplu, in campania electorala nu a existat o tema: somajul. Nu avem somaj in Sibiu.
Cum ati reusit sa atrageti investitorii? E o reteta? O puteti imprumuta si altora?
Reteta este arhicunoscuta si nu am inventat-o eu, ci doar am aplicat-o. Reteta consta in crearea unui cadru bun pentru investitii si intr-o seriozitate totala fata de investitori. Am dezvoltat o zona industriala noua, unde municipalitatea a introdus toate utilitatile si am oferit un cadru de negociere absolut serios, transparent, fara nici un punct in care ar fi putut sa apara vreo indoiala. Rezultatul a fost ca au venit foarte multi investitori.
Numai din Germania?
Nu. Majoritatea sunt din Germania, ceea ce este un lucru bun, fiindca Germania trebuie sa fie principalul partener economic al Romaniei, nu datorita Sibiului, ci fiindca are cea mai mare economie europeana. Au venit francezi, austrieci, olandezi, italieni, avem investitii chiar foarte multe din aproape toate tarile europene.
Sibiu, capitala culturala europeana in 2007
Ce implicatii are pentru Sibiu faptul de a deveni capitala culturala europeana in 2007?
Este, in primul rand, cel mai important proiect de imagine pozitiva pentru Romania. Daca transformam acest proiect, Sibiu, capitala culturala europeana - 2007, intr-un succes, este prima data cand Romania are realmente o sansa de a schimba semnificativ in bine imaginea pe care o avem in Europa. Pe de alta parte, proiectul este extrem de important pentru economia locala din Sibiu. Avand in vedere castigul enorm de vizibilitate, cu certitudine vor veni oameni cunoscuti din domeniul culturii, vom avea si mai multi investitori in Sibiu, si, bineinteles, vor veni foarte multi turisti, care aduc venituri substantiale.
Practic, ce mai trebuie facut pentru ca in 2007 Sibiul sa fie declarat capitala culturala europeana?
In afara de construirea programelor culturale propriu-zise, de care ne ocupam deja si unde nu avem nici un fel de indoieli ca vom realiza un calendar cultural de exceptie, avem de rezolvat foarte multe probleme de infrastructura si de logistica. Santierele din orasul istoric trebuie finalizate, orasul trebuie sa functioneze, asta insemnand sa avem pusa la punct si infrastructura turistica - constructii de hoteluri, imbunatatirea transportului public, imbunatatirea legaturilor cu aeroportul, gara si a legaturilor auto cu Sibiul. Aceste lucruri trebuie realizate urgent. In 2006 totul trebuie sa fie pregatit.
Dar trebuie bani multi.
Bineinteles. Noi speram sa gasim intelegere la guvernul Romaniei, oricare ar fi el. Trebuie sa inteleaga toata lumea ca acesta este un proiect de imagine a Romaniei, nu numai a Sibiului. Astfel de proiecte nu se realizeaza fara bani. Noi, municipalitatea, suntem dispusi sa contribuim cu o suma importanta, dar asteptam o cofinantare la fel de importanta din partea guvernului. Mai contam si pe fonduri speciale, care sunt destinate construirii acestor proiecte, din parte Uniunii Europene.
Aveti semnale pozitive ca o sa primiti aceste fonduri din partea guvernului?
D-l Razvan Theodorescu, ministrul Culturii, ne-a asigurat ca va face toate demersurile pentru a obtine aceste fonduri.
Politica fata de minoritatile din Romania este foarte buna
Ati fost medaliat recent de parlamentul german. Aveti o relatie speciala cu autoritatile din Germania?
In mod natural avem o relatie buna cu autoritatile germane. Noi, Forumul Germanilor, ne consideram un pod intre Romania si Germania. Credem ca este foarte important sa avem o relatie buna, care functioneaza, cu autoritatile din Bucuresti, dar este important sa avem o relatie buna si cu autoritatile din Berlin. Care, iata, functioneaza.
Care este principala problema cu care se confrunta minoritatea germana din Romania?
Cred ca in ansamblu, si poate o sa va surprinda aceasta afirmatie, politica fata de minoritatile din Romania este una foarte buna. Din ‘90 incoace, toate guvernele au avut o politica fata de minoritati care credem ca poate fi oferita ca model chiar in Uniunea Europeana. Totusi, minoritatea germana are cateva probleme specifice, dar ele pot fi rezolvate doar in parte de autoritatile de la Bucuresti. Cele care pot fi rezolvate sunt probleme de tip retrocedari, in special terenuri agricole, unde etnici germani au fost tratati incorect. Am semnalat aceste chestiuni si asteptam solutii. Dar sunt si probleme care nu pot fi rezolvate de nimeni altcineva decat de noi. De pilda, problema numarului mic - in Romania mai traiesc doar 60.000 de etnici germani, chestiune cu care noi trebuie sa ne descurcam. In ansamblu, cred ca totusi minoritatea germana are in continuare sanse bune in Romania, inclusiv sanse politice.
Daca Forumul este o punte intre Germania si Romania, nu v-ar tenta o functie de ambasador al Romaniei in Germania? Nu credeti ca astfel ati putea reprezenta mai bine interesele germanilor din Romania, dar si pe cele ale Romaniei in Germania?
Nu cred ca as putea sa reprezint mai bine decat o fac acum, iar functia de ambasador nu ma tenteaza.
Veti candida la Primarie si peste patru ani?
Este devreme sa evaluez ce se va intampla peste patru ani. Daca lucrurile merg bine si daca sibienii doresc sa raman in continuare primar, probabil ca voi candida.
Interviu realizat de Razvan Braileanu
