Pe aceeași temă
Tot mai multi politologi si analisti politici vorbesc astazi - si nu numai in ceea ce priveste democratiile "tinere" ca a noastra - despre o "criza a reprezentativitatii democratice". Cel mai bine si mai clar se vede aceasta criza in participarea redusa la diferitele scrutine electorale sau la referendumuri. Se deduce, de aici, ca o mare parte a publicului - uneori chiar majoritatea sa - nu este interesata de viata politica. De ce? Raspunsul vine de indata: fiindca politicienii sau "clasa politica" (cum se spune la noi cu emfaza) nu mai sunt reprezentativi interesele alegatorilor. Fie ca, in mod evident, ei isi urmaresc propriile interese de afaceri sau de putere, fie ca neglijeaza sa indeplineasca promisiunile din campania electorala, ei ajung sa formeze - se spune - un fel de casta autoreproductiva si care stie sa obtina si sa conserve pentru sine importante privilegii. Aceasta casta, evident, nu doreste sa "serveasca binele public", ci doar mimeaza, si inca nu foarte iscusit, acest ideal, devenit aproape utopic. In aceste conditii, alternativa dintre partidele integrate in "sistem" pare derizorie si sensul alegerii prin vot, epuizat.
Voi sustine insa, in continuare, ca aceasta criza a reprezentativitatii este, dintr-un anumit punct de vedere, data nu atat de un deficit de reprezentativitate, cat, dimpotriva, de un exces. Politicienii nostri sunt prea reprezentativi, nu prea putin reprezentativi.
Sa luam chestiunea esentiala a binelui public. Este ea o preocupare pentru omul mediu de la noi? Aproape deloc. De cate ori se gandeste acesta ca felul in care isi parcheaza aiurea masina, felul in care arunca gunoaiele pe fereastra blocului, ca felul in care se ia la harta cu oricine in autobuz, felul in care isi aniverseaza zgomotos zilele de nastere pana la ore tarzii din noapte etc. nu contribuie deloc la ameliorarea spatiului public? Niciodata, daca nu i se atrage atentia sau nu e amendat. Are el grija cumva de bunurile publice, daca nu e atentionat? Prea putin. Public inseamna pentru el, de regula, "al nimanui". Binele public nu exista pentru el, nu neaparat ca moment de reflectie teoretica, ci ca preocupare practica nemijlocita si de fiecare zi.
Pe de alta parte, ce-l preocupa pe omul mediu indeobste? Vom spune simplu si fara malitie: capatuirea personala si a familiei sale. Este el cinstit? Numai daca se stie vazut si supravegheat. Este el moral? Numai din obligatie. Se sinchiseste el, in general, de autenticitate, de valorile intrinseci? Doar in cazuri de exceptie: majoritatea aspira la o imagine buna si la un confort acceptabil. Ce si-ar dori? Sa aiba multi bani si multa putere, pentru ca sa se simta liber sa faca ce pofteste! Are rezerve, remuscari, regrete? Doar ca a fost "prost" si nu si-a pocnit adversarii la timp si cum se cuvenea!
Dar nu seamana acest portret-robot al omului de rand cu cel al politicianului mediu? Bineinteles. Si tocmai de aceea afirm ca majoritatea politicienilor sunt foarte reprezentativi: prin obsesia inavutirii, prin coruptie, prin lipsa de interes pentru binele public, prin smecherie, prin mediocritatea idealurilor lor in general, politicienii sunt o caricatura unei majoritati semnificative a publicului (fie ca acesta i-a votat sau nu): totul e la ei doar mult mai vizibil, mai contrastant, mai inadecvat, dar si mai expresiv si, desigur, mai ridicol. Exista, desigur, o fundamentala: politicienii au putere. Oamenii derand nu au. Politicienii au libertati si resurse la care cei de rand pot numai visa. Or, exact acest lucru ii determina pe acestia din urma sa refuze sa-i voteze pe primii.
Pare paradoxal, caci ne-am gandi ca, daca politicienii sunt atat de reprezentativi, ei sa fie si alesi cu o mare participare la scrutinuri. De unde atunci scarba afisata pentru politic?
Iata ceea ce cred eu ca explica lucrurile: "De ce as vota pentru un politician - ar putea gandi in adancul sau omul de rand - care, desi e cam la fel de bun sau rau ca mine, va deveni prin votul meu mai puternic si chiar bogat - adica ceea ce eu nu voi deveni, probabil, niciodata? De ce eu insumi l-as sustine pe cel aidoma mie si deloc mai bun ca mine sa-mi fie cu mult superior? Pe de alta parte, nici nu are sens sa ma scandalizez public de comportamentul politicienilor, deoarece stiu bine ca eu insumi seman cu ei".
Asadar, invidia si solidaritatea cu politicianul vazut ca asemanator explica, cred, dezimplicarea unei mari parti a publicului.
Sa ne gandim la un caz recent. Parlamentarii fac totul, de luni de zile, pentru a bloca anchetele DNAin cazul unor ministri-parlamentari. Invoca, in chip scandalos, tot felul de chichite procedurale, cer documente inutile, utilizeaza legea in dispretul echitatii. De ce oare publicul nu-si face auzita vocea? De ce nu curg protestele publice, scrisorile etc.? Simplu: pentru majoritatea publicului, a-si adjudeca privilegii atunci cand ai puterea e in natura lucrurilor. Cei mai multi ar face ceva similar, daca ar avea puterea. N-o au. Rezultatul: din indivie nu-i vor vota, dar din solidaritate nici nu-i vor contesta. Un fel de pact nescris, ca sa spunem asa, ceea ce va avea drept urmare mentinerea "sistemului".
E amuzant cate eforturi fac politicienii pentru a se arata "populari". Spera ca aceasta ii va face mai reprezentativi si ca vor fi votati mai mult. Dar adesea lucrurile merg pe dos. De ce? Fiindca omul de rand se poate gandi ca, daca politicianul seamana asa de bine cu el, o inversiune de roluri ar fi tocmai nimerita. Iar daca aceasta nu se produce, macar sa nu contribuie direct la a mari diferenta, nejustificata de nicio calitate intrinseca autentica, dintre el si politician!
Asadar, cred ca prea marea, si nu prea mica reprezentativitate a politicienilor e problema. Cred ca ei ar atrage mai mult interes si o participare mai buna la alegeri, daca ar fi ceva mai diferiti de "omul mediu", daca ar reusi sa intruchipeze nu numai ceea ce acesta este, dar si ceea ce el nu este, dar la care ar putea aspira ca ideal si valoare autentica. Poate ca oamenii nu doresc neaparat sa recunoasca in politicieni propriile caricaturi. Iar daca se intampla astfel, de ce ar mai trebui sa le mai si venereze pe post de icoane?
