Pe aceeași temă
Şoc în Franţa, umilirea lui Cameron în Marea Britanie de către eurofobi, succes peste aşteptări al extremiştilor în Danemarca şi Austria. Rezultatele alegerilor europene anunță un cutremur politic în UE.
La prima vedere, rezultatele votului politic al Europei arată o victorie a dreptei moderate, cu Partidul Popular European (PPE) și valorile sale tradiționale câștigând alegerile europarlamentare. Astfel, potrivit rezultatelor parțiale anunțate luni dimineața, PPE câștigă cele mai multe mandate în viitorul Parlament European (213) și obține 28%, în scădere cu 7 procente față de ponderea în actualul Legislativ. Social-democrații pierd și ei 6 mandate, dar reușesc să obțină 25%. Dintre formațiunile tradiționale, liberalii înregistrează cea mai mare scădere, cu 64 de mandate (față de 83 în actualul Parlament European), dar se mențin pe locul al treilea cu aproape 9% din voturi.
Marea provocare a configurației politice a viitorului Parlament European este însă puterea de influență a euroscepticilor, deocamdată divizați în grupuri politice în interiorul parlamentului, dar cu susținere din așa-numitul grup al neafiliaților (independenți), care este în creștere.
Grupul Europa Libertății și Democrației (euroscepticii) ar putea ajunge la 5%, în creștere ușoară față de 2009, însă neafiliații ajung la 41 de mandate (5%). Un alt grup, de aproape 9 procente, e reprezentat de mandatele celor neîncadrați niciunui grup politic. Există calcule potrivit cărora grupul euroscepticilor ar putea însuma peste 100 de mandate, devansându-i pe liberali, ceea ce va face mult mai dificilă coagularea unei majorități în viitorul parlament. Verzii se mențin la 7 procente, stânga nordică unită crește ușor la 5,6%, iar Conservatorii reformiști (ECR) pierd aproape 2% și ajung la 6%.
Franța: Dragă Europa, ne pare rău!
Ascensiunea populiștilor și a extremiștilor era anticipată de sondajele preelectorale (care au indicat foarte precis rezultatele votului), însă cifrele oficiale arată rezultate neașteptate în mai multe state membre: Franța este cel mai mare șoc al alegerilor europene, cu socialiștii și conservatorii umiliți de extrema dreaptă, în Marea Britanie UKIP-ul antieuropeanului Nigel Farage câștigă cu 27,5%, stânga radicală iese victorioasă în Grecia, în timp ce formaţiunea germană antieuro AfD va avea 7 mandate.
Ce s–a ales din „Liberté, Egalité, Fraternité“? Sau „Dragă Europa, ne pare rău. Cu drag, Franţa“ au fost mesajele multor francezi pe Twitter, noaptea trecută, după ce presa internaţională, analişti şi lideri politici au calificat drept un „cutremur politic“ rezultatul alegerilor europarlamentare din Franţa şi Marea Britanie.
Frontul Naţional, partid de extremă dreapta condus de Marine Le Pen, fiica cea mai mică a liderului extremist Jean Marie Le Pen, condamnat pentru declaraţii rasiste la adresa romilor, câştigă alegerile europarlamentare în Franţa. Potrivit estimărilor de noaptea trecută, FN fusese creditat cu 25% din voturile francezilor, în timp ce socialiştii abia ajungeau la 15 procente.
Primul care a recunoscut înfrângerea partidelor tradiţionaliste din Franţa, premierul Manuel Valls, a declarat: „Acest rezultat este un şoc. Este un cutremur politic“, în timp ce Jean-Marc Ayrault, fost şef al Executivului, a avertizat pe contul său de Twitter: „După un astfel de şoc, Europa trebuie să se schimbe“. Avertizând că Frontul Naţional este „o ameninţare pentru ideea europeană“, cotidianul francez Libération (de stânga) scrie că „Victoria Frontului Naţional este un şoc care va zgudui Franţa şi toată Europa“.
Armata poporului UKIP și efectele votului englezilor
Cu un procent de 27,5%, UK Independence Party (UKIP), condus de liderul eurofob Nigel Farage, obține cel mai mare procent în Marea Britanie la alegerile europarlamentare și devine a treia forță politică din Regat. Proclamând victoria „armatei poporului UKIP“, Farage avertizează că discursul său antimigrație va continua. UKIP ia cele mai multe mandate din partea Marii Britanii în viitorul parlament (23) față de 18, cât reușesc să obțină conservatorii, respectiv laburiștii englezi. Presat de propriul partid, premierul David Cameron, care deja a adoptat un ton eurosceptic, ar putea merge și el mai departe cu această retorică. O astfel de tendință, anticipată de mulți analiști politici, ar complica și mai mult negocierile pentru viitoarele poziții în instituțiile europene și, mai grav, chiar decizii europene strategice în viitoarea perioadă.
Victorie a PPE în Germania și Polonia
Danemarca și Austria au înregistrat și ele procente neașteptate pentru formațiunile de extremă dreapta. La Viena, exit-poll-urile au confirmat revenirea Partidului Libertății (FPO) în poziția a treia, cu aproape 20 de procente (în creștere cu 5%), însă după PPE (27,9%) și socialiști (24%). În Germania, o victorie liniștită a creștin-democraților lui Merkel, Alianţa cu CDU/CSU obține peste 36%, iar social-democraţii (SPD) - 27,5%, în scădere cu 7 procente.
Platforma Obywatelska, de centru dreapta, a premierului polonez Donald Tusk, obține o victorie la limită în fața Partidului Dreptăţii şi Justiţiei (PiS), cu 19 mandate, însă celor aproape 33 de procente ale formațiunii lui Tusk i se adaugă alți patru euroaleși ai Polskie Stronnictwo Ludowe, afiliat PPE. Voturile francezilor ar putea duce la reconfigurarea alianțelor politice strategice pentru Europa 2020, cu Polonia în tandem cu Berlinul și cu Parisul izolat și lăsat în concurență cu euroscepticii englezi.
* Bianca Toma este cercetător al Centrului Român de Politici Europene și fost corespondent al ziarului Adevărul la Bruxelles.
Ce urmează și cine contează în negocierile pentru Bruxelles
Votul europenilor la alegerile din ultimele zile trebuie să intre în calculele Consiliului European pentru desemnarea viitorului şef al Executivului de la Bruxelles, Comisia Europeană. Schimbarea Tratatului de la Lisabona nu mai dă posibilitatea statelor membre de a lua decizii în spatele uşilor închise, ci şefii de stat sau de guvern sunt nevoiți să țină cont de rezultatul politic al votului.
În timp ce Jean-Claude Juncker, candidatul desemnat prin vot în cadrul congresului PPE, a revendicat victoria în alegeri, lideri din statele membre au început să conteste susținerea acestuia. Din Ungaria, Viktor Orbán, al cărui Fidesz este într-o ușoară scădere față de mandatele obținute pentru europarlamentare în 2009, a declarat că nu-l susține pe Juncker și că nu va susține un candidat al Luxemburgului pentru această poziție. Vicepreședintele actualei Comisii Europene, Viviane Reding, politician luxemburgez, a fost un critic extrem de dur la adresa derapajelor democratice ale Budapestei. Comisia a sancționat dur Ungaria din cauza unor legi neconstituționale și a avertizat, într-o acțiune fără precedent, iminenta suspendare a fondurilor europene destinate acestui stat. În același timp, David Cameron nu este un susținător al lui Juncker, însă înfrângerea sa în alegeri de către eurofobii de la UKIP îi vor da puține argumente în negocieri.
Consiliu European la Bruxelles
Rezultatul alegerilor europene va fi discutat de către șefii de stat sau de guvern luni și marți, când are loc, la Bruxelles, reuniunea Consiliului European de vară, cu o agendă care cuprinde dezbateri despre „procesul ce duce la propunerea, de către Consiliu către Parlamentul European, a viitorului șef al Comisiei Europene“, scrie Herman Van Rompuy în invitația oficială adresată șefilor de stat sau de guvern din UE. „Va fi însă prea devreme să putem vorbi de nume“, a mai spus Van Rompuy lăsând loc speculațiilor privind posibilitatea unor negocieri suplimentare.
Vara negocierilor
Calendarul oficial stabilește ca rezultatul final al alegerilor europarlamentare să fie validat de Parlamentul European la începutul lunii iulie, când este programată prima ședință a Legislativului la Strasbourg. Două săptămâni mai târziu (14-19 iulie), va fi ales președintele Parlamentului European. Până în septembrie, statele membre trebuie să-i nominalizeze pe cei 28 de comisari, iar la începutul lui octombrie se votează noua componență a Comisiei Europene.