Afganistan - ieșirea din impas electoral

După turul al doilea al alegerilor prezidențiale, ale căror rezultate au fost contestate de unul dintre candidați, SUA dezamorsează criza politică din Afganistan și readuce temporar stabilitatea la Kabul.

Cei doi candidați rămași în cursa pentru foto­liul prezidențial, Abdullah Abdullah și Ashraf Ghani, nu sunt foarte diferiți în ce privește par­cursul pe care și-l doresc pentru Afga­nis­tan: împărtășesc aceeași viziune politică axa­tă pe re­la­n­sare economică, com­baterea corupției și în­tă­rirea sistemului de securitate. Amândoi sunt provestici și susțin încheierea Acordului de Securitate Bilaterală cu Sta­tele Unite. Singura dife­ren­ță notabilă dintre cei doi este componenta etnică: Abdullah Abdullah, contracandidat al lui Hamid Karzai la alegerile din 2009 și fost ministru de Ex­terne, este jumătate paș­tun, jumătate tadjic și beneficiază de sprijin mai mare din partea minorității tadjice, în timp ce Ashraf Ghani, fost ministru de Fi­nanțe, este etnic paștun și are susținere mai mare din partea majorității paștune. Deși în pri­mul tur alegerile prezidențiale din Afga­nistan nu au fost contestate, rezultatul celui de-al doilea tur de scrutin rămâne în sus­pans, întrucât Abdullah Abdullah a protestat împotriva modului de desfășurare a alegerilor. Acuzațiile de fraudă electorală aduse contra­can­didatului său, Ashraf Ghani, nu reprezintă însă un element de noutate în peisajul afgan, re­zultatul alegerilor prezidențiale din 2009 fiind de asemenea pus sub semnul întrebării. Dacă în primul tur de scrutin, desfășurat la 5 aprilie, Abdullah Abdullah iese câștigător prin cumularea a 45% din voturile exprimate, ur­mat de Ashraf Ghani cu 31,6% din voturi, în cel de-al doilea tur de scru­tin, încheiat la 14 iunie, ro­lu­ri­le se inver­sea­ză, Ghani fiind de­clarat câștigător cu 56% din voturi, în timp ce Abdul­lah obține doar 44%.

La 8 iulie, în ciuda rezultatelor oficiale anunțate, Abdullah Abdullah se autodeclară în­vingă­tor în cursa electorală și amenință cu crearea unui gu­vern paralel. Secretarul ge­neral al NATO, Rassmussen, s-a arătat îngrijorat de acuzațiile de fraudă electorală în cadrul ultimei sale în­tre­vederi cu pre­ședintele Barack Obama care precedă re­tragerea sa din poziția de șef al alianței mili­tare internaționale. Pentru a asi­gura stabili­ta­tea în regiune, președintele Sta­telor Unite a intervenit în aceeași zi cu un avertisment dur la adresa lui Abdullah: „nu există nicio justi­fi­care pentru a recurge la mijloace violente sau extraconstituționale care ar duce în cele din urmă la tăierea aju­torului financiar“, a anun­țat el, îndemnându-i pe cei doi com­pe­ti­tori să caute soluții care să nu afecteze uni­tatea fragilă a Afganistanului. Pentru a nu se opri la nivel declarativ, Ad­ministrația ameri­cană decide să-l trimită pe secretarul de stat John Kerry într-o vizită la Kabul, în data de 11 iulie, pentru a negocia o înțelegere cu cei doi can­didați afgani. Însă până la aflarea re­zultatului obținut de se­cre­tarul de stat în urma procesului de mediere care a durat două zile, atacurile insurgenților din întreaga țară s-au înmulțit, 11 membri ai forțelor de securitate afgane fiind uciși. Între timp, în car­tierul Behsud, într-o provincie din estul țării numită Nangarhar, autoritățile au declarat că au fost răniți trei soldați NATO într-un atentat cu mașină capcană. Atacurile in­surgenților de­monstrează din nou sus­ținerea de care se bucură ambii candidați la alegerile preziden­țiale din partea unor baroni locali puternici, care pot decide oricând că o intervenție mi­litară rapidă este singura cale de ieșire din impas. Deși perspectivele privind declanșarea unui adevărat război civil sunt mici, temerile legate de revărsarea violențelor pe străzi sunt cât se poate de justificate. Pentru moment, John Kerry a reușit să sta­bilească un com­pro­mis cu Abdullah Abdullah și Ashraf Ghani Ahmadzai prin care, în urma reevaluării celor 8 milioane de voturi ex­pri­mate, se va stabili un guvern de uniune na­țională cu cooptarea gru­pării care va pierde alegerile. Rezultatul ne­gocierii a fost făcut pu­blic sâmbătă noaptea pe postul național de televiziune, urmând ca pro­cesul de reevaluare a buletinelor de vot să dureze trei săptămâni. Președintele Comisiei Electorale a salutat intervenția americană, în timp ce un alt membru al Parlamentului afgan a declarat: „aceasta înseamnă că Ame­rica și co­mu­ni­tatea internațională nu pără­sesc Af­ganistanul lăsându-l să se descurce pe cont propriu“.

Dezamorsarea crizei politice din Afganistan a readus temporar stabilitatea la Kabul și a oferit Statelor Unite un moment de respiro după o altă criză generată de instabilitatea din Irak. Pentru moment, miza ajutorului fi­nan­ciar oferit de SUA i-a convins pe cei doi contracandidați să își unească forțele și să re­nunțe la dispută, în scopul contracarării ame­nin­țării talibane. În cazul în care rezultatul final va fi respins de părțile aflate în com­pe­tiția pentru putere, armata afgană s-ar putea fractura din punct de vedere politic și etnic și ar putea genera o instabilitate internă de pro­porții în Afganistan. De evoluția situației in­ter­ne - de legitimitatea guvernului de la Kabul - vor depinde atât ajutorul financiar acordat de Occident, cât și contingentul care va rămâne în Afganistan în perioada post-2014, aceste de­ciziile urmând a fi luate în marja sumitului NATO din Țara Galilor, în luna septembrie. //