Pe aceeași temă
Intr-un interviu acordat ziarului Der Standard, cancelarul federal austriac, crestin-democratul Sebastian Kurz, a declarat ca dupa plecarea Regatului Unit din UE (in 2019), ar trebui sa se "valorifice mai bine" banii tarilor europene contributoare. "In final, aceasta nu va fi singura mea decizie", declara Kurz, care va prelua presedintia rotativa a UE in a doua jumatate a anului, reamintind ca in cadrul negocierilor privind cadrul bugetar va apara "cu insistenta pozitia celor care aduc contributii nete" in cuferele comunitare, transmite Rador, preluat de Hotnews.ro.
Conform datelor detinute de Der Standard, in 2016 Austria a fost al optulea contributor net la bugetul UE, cu 791 de milioane de euro pe an. In schimb, tarile ex-comuniste din Europa de Est, unele dintre ele foarte critice fata de UE, cum ar fi Polonia si Ungaria, au fost in frunte in calitate de beneficiar net.
Kurz recunoaste ca o eventuala reducere a transferului a cauzat "un puternic dezacord" cu premierul ungar, nationalistul conservator Viktor Orban, in timpul ultimei sale vizite, saptamana trecuta, la Viena.
Noul cadru bugetar al UE din 2020 va fi una dintre problemele centrale ale presedintiei austriece a UE in perioada iulie-decembrie a acestui an.
Potrivit lui Kurz, dupa "Brexit", programat pentru 2019, tarile net-contributoare ale UE nu ar trebui sa contribuie in niciun caz mai mult la cuferele comunitare.
Potrivit datelor din 2016, Polonia a fost principalul beneficiar al fondurilor europene, cu 7,1 miliarde de euro, urmata de Romania (6 miliarde), Grecia (4,3 miliarde), Ungaria (3,6 miliarde) si Republica Ceha (3,3 miliarde).
Pozitia expusa de Kurz uimește, pentru că, de la sosirea sa la putere langa ultra-nationalistii austrieci ai partidului FPO, a fost considerat un posibil aliat al grupului Visegrad, alcatuit din patru tari eurosceptice din estul Europei (Polonia, Ungaria, Republica Ceha si Slovacia).
