Pe aceeași temă
Interceptări telefonice, sute de mii de buletine de vot confiscate şi solicitarea, inclusiv din partea învingătorului, a casării alegerilor parlamentare din 12 mai. Aşa arată, pe scurt, scena politică bulgară a ultimelor zile.
Incertitudinea este cuvântul care se regăseşte pe buzele politicienilor şi analiştilor politici bulgari. Paradoxal, structura noii Adunări Naţionale de la Sofia nu reflectă cu nimic voinţa sutelor de mii de bulgari care au ieşit în stradă, în februarie, pentru a cere inclusiv primenirea clasei politice. În condiţiile unei rate scăzute de participare la vot, doar patru formaţiuni politice au reuşit să intre în noul parlament, în timp ce alte 41 de partide şi coaliţii nu au reuşit să treacă peste pragul electoral de 4%. Aproape 25% dintre alegătorii bulgari au votat pentru una dintre formaţiunile care nu au intrat în parlament, astfel încât, pentru prima dată după 2001, niciun nou partid nu reuşeşte să fie reprezentat în Adunarea Naţională.
În premieră, dreapta tradiţională, fărâmiţată, nu va mai fi reprezentată în noul Legislativ de la Sofia. Tot pentru prima dată în istoria postcomunistă a Bulgariei, partidul aflat la guvernare reuşeşte să câştige alegerile parlamentare şi, în acelaşi timp, să rămână izolat pe scena politică. GERB (Cetăţeni pentru Dezvoltarea Europeană a Bulgariei) a obţinut 97 de mandate, din totalul celor 121 necesare pentru a forma noul guvern. Socialiştii bulgari au obţinut 84 de mandate, Mişcarea pentru Drepturi şi Libertăţi (a etnicilor turci) a dobândit 36 de mandate, în timp ce naţionaliştilor de la Ataka le revin 23 de mandate. Astfel, în noua coaliţie de guvernământ ar trebui să intre trei dintre cele patru formaţiuni politice reprezentate în Adunarea Naţională de la Sofia, Ataka fiind obligatoriu una dintre acestea. Un lucru improbabil, date fiind proastele relaţii existente între noile formaţiuni parlamentare bulgare, rezultat al unei campanii electorale murdare. O campanie care nu a ţinut cont de agenda cetăţeanului, ci şi-a impus propria agendă, respectiv practica interceptărilor ilegale şi a acuzaţiilor de falsificare a votului.
Negocierile pentru formarea noului Executiv bulgar se anunţă a fi anevoioase, iar scenariul unor noi alegeri parlamentare, în toamnă, nu mai pare atât de fantezist. Fostul premier Boiko Borisov a anunţat că va solicita Curţii Constituţionale casarea acestor alegeri şi organizarea unui nou scrutin parlamentar. În cazul unui răspuns negativ din partea Curţii Constituţionale, Borisov doreşte să formeze un guvern minoritar, din care să nu mai facă parte mâna sa dreaptă, fostul ministru de Interne, Ţvetan Ţvetanov, implicat într-un scandal uriaş legat de interceptările ilegale ale unor politicieni bulgari. La rândul lor, socialiştii şi-au anunţat intenţia de a forma un cabinet, în frunte cu fostul ministru de Finanţe, Plamen Oreşarski. Nu vorbim însă de un guvern de coaliţie, ci de un Executiv care să obţină sprijinul formaţiunilor parlamentare şi al societăţii civile, în baza unui program de guvernare. Există o explicaţie pentru care politicienii bulgari evită folosirea cuvântului „coaliţie“, respectiv şocul pe care îl va provoca la Bruxelles includerea în guvern a naţionaliştilor de la Ataka. Volen Siderov, preşedintele acestui partid, condiţionează sprijinirea noului cabinet de aplicarea planului său „împotriva robiei coloniale“, care prevede, printre altele, naţionalizarea unor firme şi alungarea investitorilor străini.
Oricare dintre aceste scenarii se va adeveri, este clar că cea de-a 42-a Adunare Naţională a Bulgariei nu va avea o viaţa prea lungă. Dacă va fi constituit un cabinet care să obţină sprijin parlamentar, acesta va rezista doar până în primăvară, astfel încât să fie organizate noi alegeri parlamentare în paralel cu scrutinul pentru Parlamentul European. În acest moment, mingea se găseşte la preşedintele Rosen Plevneliev, un adversar declarat al organizării unor noi alegeri şi al tergiversării negocierilor pentru formarea noului cabinet. Procedural, noul guvern bulgar nu va putea depune jurământul mai devreme de începutul lunii iunie. Aceasta, în cazul fericit în care se va ajunge la o formulă de guvernare. Altminteri, după trei încercări nereuşite de formare a unui cabinet, parlamentul este dizolvat, este numit un nou guvern interimar, care ar trebui, într-un interval de trei luni, să organizeze un nou scrutin parlamentar.
Imaginea actuală a scenei politice bulgare este dată de apariţia la tribuna electorală a unui controversat deputat, care a decis să le vorbească alegătorilor săi însoţit de o gardă de corp, înarmată şi purtând o vestă antiglonţ mobilă. Audierea unor foşti miniştri, fărâmiţarea partidelor politice sau reapariţia bulgarilor în stradă sunt o parte dintre evenimentele care vor marca activitatea noului Legislativ de la Sofia.
Institutul de Studii Sud-Est Europene
