Comisia Europeană adoptă „Fit to 55”. Renovarea ecologică împarte UE în două

Redactia | 14.07.2021

Uniunea Europeană intenționează să mărească presiunea pe statele membre pentru ca acestea să își facă clădirile mai eficiente din punct de vedere energetic.

Pe aceeași temă

Acest lucru ar putea duce la o nouă confruntare între Bruxelles și unele țări, dar și la o reacție de opoziție din partea populiștilor, scrie Politico.

Comisia Europeană are în plan reducerea emisiilor de gaze cu efect de seară cu cel puțin 55% până în 2030, iar pentru a realiza acest lucru e nevoie de o schimbare radicală în felul în care clădirile funcționează. În jur de trei sferturi dintre clădirile europene sunt ineficiente energetic, iar ele sunt responsabile pentru peste o treime din emisiile blocului european.

Comisia vrea să pună pe agendă această problemă în 14 iulie, în cadrul pachetului „Fit for 55”, un pachet legislativ semnificativ, menit să includă angajamentele climatice ale blocului, noi ținte de eficiență energetică și o propunere de a extinde programul de „carbon trading” și pentru clădiri.

Însă, aceste noi măsuri ar putea pune din nou presiune pe relația UE cu țările membre. Acestea vor fi nevoite să înceapă lucrări de renovare costisitoare în sectorul public dar și să se confrunte cu furia proprietarilor de locuințe și chiriașilor care se vor vedea în situația de a plăti facturi mai mari la căldură.

Guvernele sunt temătoare, în special, de propunerea Comisiei pentru un sistem de plafonare și schimb de carbon, care ar obliga furnizorii de căldură pe bază de combustibili fosili să cumpere permise pentru emisiile lor, ceea ce ar putea crește și prețurile la energie.

Criticii acestor propuneri, inclusiv premierii Poloniei, Sloveniei, Letoniei și Luxemburgului, spun că toate costurile crescute vor fi plătite de cei mai săraci. Franța este și ea circumspectă cu privire la felul în care vor crește prețurile la nivel local, mai ales după protestele masive ale Vestelor Galbene ca răspuns la creșterile de taxe la benzină din 2018.

Țintele crescute de eficiență au împărțit statele UE în două tabere

Noile măsuri ar trebuie să crească puternic presiunea pe statele membre pentru a începe implementarea unor politici ambițioase de renovare pentru a atinge țintele europene.

Pachetul „Fit for 55”ar trebui să aducă ținta de eficiență energetică a blocului de la 32,5% la 37% și să dubleze obligațiile anuale de economie de energie ale țărilor membre, care vor crește de la 0.8% la 1,5% - țările vor trebui să își reducă consumul cu acea valoare în fiecare an.

O versiune inițială a directivei propune inclusiv renovarea tuturor clădirilor publice, de la spitale locale, primării, teatre muncipale și locuințe publice.

„Până la acest moment, exista o obligație să renovăm 3% dintre clădirile publice în fiecare an, însă asta se aplica doar guvernului central. În Germania, de exemplu, erau acoperite doar clădirile ministerelor din Berlin, deci mai puțin de 0,5% din total”, spune Brook Riley șeful departamentului pentru relații europene de la compania multinațională daneză Rockwool.

Unele țări, însă, par că au acceptat provocarea. Guvernul spaniol a făcut din îmbunătățirea eficienței energetice, principalul element al planului său de recuperare și a alocat 7,8 miliarde din fonduri europene pentru a efectua cea mai mare schemă de renovare de locuințe private și clădiri publice din istoria țării.

„Spania este conștientă de importanța renovărilor în reducerea consumului de energie al clădirilor noastre”, a spus ministra pentru tranziție ecologică din Spania, Theresa Ribera.

Programul nostru are ca obiectiv „înverzirea” orașelor Spaniei cu măsuri care țintesc clădirile ineficiente construite înainte de 2007. Include, de asemenea, un plan făcut special pentru zona rurală a țării, care ar trebui nu doar să micșoreze consumul de energie dar și să creeze locuri de muncă „verzi”.

Alte țări nu sunt atât de entuziasmate de posibilitatea începerii renovărilor în masă.

În Portugalia, guvernul deja se străduiește să rezolve problema „sărăciei energetice” rezultată din faptul că multe clădiri nu sunt izolate corespunzător și avertizează că eficiența energetică la nivelul cerut de UE va aduce „provocări uriașe”.

Lisabona a alocat o sumă modestă, de doar 600 de milioane de euro, pentru îmbunătățirea eficienței energetice, în planul său de redresare. „Nu avem bani infiniți pentru a face asta”, spune Joao Pedro, ministrul portughez al mediului, subliniind că Portugalia are nevoie de mult ajutor din partea UE pentru a atinge astfel de ținte.

Dincolo de costurile uriașe, multe țări se vor confrunta cu dificultăți serioase în ce privește realizarea fizică a renovărilor la viteza și scara necesară pentru a atinge țintele.

„Bani publici, investiții instituționale, împrumuturi bancare. Banii sunt sau vor fi puși la dispoziție. Problema este forța de muncă birocratică din ministere, guverne regionale și administrații municipale, care lipsește, iar guvernele vor trebui să facă în așa fel încât să găsească oamenii care să poată să facă această muncă”.

Atenuarea riscurilor sociale

Cea mai mare provocare, va fi, însă, efectuarea acestui plan fără exacerbarea inegalităților sociale și fără să provoace un val de proteste. Franța, acolo unde instabilitatea produsă de protestele Vestelor galbene este încă vie în mintea guvernanților, pregătește noi reglementări pentru a evita noi proteste prin furnizarea sprijinului pentru gospodăriile mai sărace.

Franța a alocat aproape 7 miliarde pe parcursul a doi ani pentru renovarea clădirilor publice, locuințelor publice dar și celor private – „tranziția ecologică și mai ales renovarea locuințelor trebuie să ia în calcul și inegalitățile sociale. Dacă o dezvolți simplu și te asiguri că granturile sunt mai mari pentru locuințe cu venituri mici, atunci oamenii vor fi implicați”.

Guvernul francez a fost atent și să nu impună cetățenilor responsabilitatea pentru renovări – deși legislația prevede măsuri care să le promoveze, le face obligatorii doar pentru proprietarii care vor să închirieze începând din 2025.

Europarlamentarul francez Pascal Canfin, din Renew Europe, se opune măsurilor și argumentează că acestea „se vor baza pe redistribuția resurselor, pentru că bugetul pentru combustibili și încălzire iau o parte proporțional mai mare din bugetul celor mai sărace gospodării și mai puțin din cel al celor mai bogate”.

Comisia a răspuns acestor îngrijorări prin crearea unui Fond Social pentru Acțiunea Climatică, menit să protejeze gospodăriile sărace de costuri mai mari la facturile de energia – „scopul este să-i ajutăm pe cei care sunt afectați disproporționat de aceste schimbări”, a spus Frans Timmermans.

Timmermans a recunoscut că există posibilitatea nor tensiuni sociale, dar a subliniat că se teme mai mult de criza climatică și de ecocidul care poate veni ca o consecință a ei.

„Dacă nu facem nimic, vom pierde controlul crizei climatice, iar cei care vor pierde cel mai mult vor fi tot cei săraci. Când propun aceste schimbări, le propun pentru că nu mai avem de ales, dar știu că le putem face cu solidaritate”, a adăugat Timmermans.

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: redactia@revista22.ro

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2021 Revista 22