Pe aceeași temă
Polonia este eligibilă pentru 24 de miliarde de euro sub formă de granturi și 11,5 miliarde de euro sub formă de împrumuturi foarte ieftine pentru a-și reconstrui economia mai ecologică și mai digitalizată după pandemia COVID-19.
Însă banii sunt înghețați deoarece partidul eurosceptic PiS, aflat la putere în Polonia, nu dorește să revină asupra modificărilor aduse sistemului judiciar în ultimii șapte ani, deși aceasta este una dintre condițiile stabilite de comun acord cu Comisia, potrivit Reuters.
„Comisia și Polonia au discutat acest plan de luni de zile, în fiecare detaliu, a fost semnat de ambele părți, așa că nu există spațiu pentru neînțelegeri”, a declarat o purtătoare de cuvânt a Comisiei în cadrul unei ședințe de informare periodice.
„Este clar că etapele și obiectivele convenite trebuie îndeplinite”, a mai spus ea.
Polonia amenință cu blocarea inițiativelor UE
Poziția Comisiei Europene este un răspuns la amenințarea Poloniei că va bloca anumite inițiative ale Bruxelles-ului dacă nu-i vor fi alocați banii din PNRR.
Partidul de guvernământ polonez Lege şi Justiţie (PiS) a avertizat luni că îşi va exercita dreptul de veto pentru a bloca iniţiative ale Uniunii Europene, în cazul în care Comisia Europeană nu va debloca fondurile destinate Poloniei în cadrul Mecanismului de redresare şi rezilienţă, relatează agenţia EFE.
„Comisia Europeană şi Uniunea Europeană lucrează în interiorul unor cadre şi conform tratatelor care dau anumite prerogative fiecărei ţări membre. Vom încerca să folosim toate posibilităţile prevăzute în tratatele UE (...) Acestea includ dreptul de veto, care poate fi folosit în mod strict sau mai amplu. Poate fi folosit pentru lucruri mai puţin importante, dar şi pentru cele importante. Vom aplica tactica «dinte pentru dinte»”, a declarat secretarul general al PiS, Krzysztof Sobolewski.
Conform Tratatului de la Lisabona, votul unanim al statelor UE este necesar pentru deciziile ce privesc politica externă comună, cooperarea poliţienească, fiscalitatea, aderarea unor noi state la UE, securitatea şi protecţia socială.
Polonia a mai ameninţat cu exercitarea dreptului de veto, împreună cu Ungaria în anul 2020, când cele două ţări au blocat bugetul multianual al UE după ce Comisia Europeană ceruse condiţionarea accesării fondurilor europene de situaţia statului de drept.
Compromisul la care s-a ajuns atunci pentru aplicarea acestui mecanism de condiţionalitate, intrat între timp în vigoare, a fost ca acesta să se aplice numai pentru încălcările ce afectează direct bugetul UE, să nu privească chestiunile sociale (precum drepturile comunităţii LGBT) şi să intre în vigoare numai după ce Curtea de Justiţie a UE (CJUE) se va fi pronunţat asupra lui, decizia ulterioară a acestei instanţe fiind favorabilă Bruxellesului.
Declaraţia dată luni de Sobolewski urmează celei acordate săptămânalului Sieci de liderul formaţiunii PiS, Jaroslaw Kaczynski, în care acesta a spus că Polonia nu mai trebuie să încerce să ajungă la un compromis cu Bruxellesul în disputa privind statul de drept.
Polonia şi Ungaria sunt singurele state membre ale UE care încă nu pot beneficia de planul european de relansare post-pandemie
„Cred că toată lumea poate vedea acum că obiectivul Comisiei Europene nu este să protejeze statul de drept, ci să-l destructureze în Polonia (...) Trebuie să le reamintim judecătorilor că trebuie să aplice legile poloneze şi că singurul organ care poate evalua legile este Tribunalul Constituţional polonez”, a afirmat Kaczynski, contestând astfel din nou întâietatea dreptului european şi a sentinţelor CJUE în faţa dreptului naţional şi a deciziilor instanţelor naţionale, un motiv major de dispută cu Bruxellesul.
Un alt motiv este legat de camera disciplinară pentru judecători creată de guvernul de la Varşovia. După îndelungi negocieri cu Comisia Europeană, guvernul polonez a ajuns cu aceasta în luna iunie la un acord ce prevede desfiinţarea acestei instanţe, în schimbul aprobării de către Bruxelles a Planului de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) polonez, programul european de relansare post-pandemie prin care Polonia poate accesa circa 36 de miliarde de euro.
În timp ce PNRR-ul polonez a fost în cele din urmă aprobat de Comisia Europeană, deşi fără să se elibereze fonduri, cel al Ungariei este în continuare blocat de Bruxelles.
