Pe aceeași temă
„Am tras o învăţătură cel puţin de pe urma acestui război: ar fi trebuit să să îi ascultăm pe cei care îl cunosc pe Putin. Pe Anna Politkovskaia, spre exemplu şi pe toţi jurnaliştii ruşi care au dat în vileag crimele şi care au plătit pentru asta cu preţul vieţii. Trebuia să-i ascultăm pe prietenii din Ucraina, Moldova, Georgia şi pe membrii opoziţiei din Belarus. Ar fi trebuit să ascultăm vocile care s-au ridicat în Uniunea Europeană, în Polonia, statele baltice şi în Europa centrală şi de est. De-a lungul anilor, toţi ne-au avertizat că Putin nu se va opri şi au luat măsuri în consecinţă. Prietenii noştri din statele baltice au depus eforturi pentru a pune capăt dependenţei faţă de Rusia. Au investit masiv în surse regenerabile de energie, în terminale de gaz natural lichefiat. Sigur că toate acestea au costat, dar dependenţa faţă de hidrocarburile din Rusia însemnă un preţ şi mai usturător de plătit. Deci trebuie să ne dezbărăm de această dependenţă peste tot în Europa”, a afirmat preşedintele CE.
Aceasta a anunțat că UE este la 80% din capacitatea de depozitare de gaze, subliniind că „nu este suficient” şi că UE se va baza pe furnizori de gaz precum SUA, Norvegia sau Algeria.
„Anul trecut, gazul rusesc a reprezentat 40% din importurile de gaz în Europa. Astăzi, am ajuns doar la 9%, însă constatăm şi că Rusia manipulează în mod activ piaţa noastră a energiei, preferă să risipească gazul, să-l ardă decât să-l trimită pe continentul european. Această piaţă nu mai funcţionează, deci”, adaugă preşedinta Comisiei.
Ea a subliniat că e nevoie de reducerea cererii de energie în general şi mai ales în orele de vârf.
În timpul dezbaterilor din Parlamentul European, președinția cehă a anunțat că statele membre vor încerca să aprobe viitoarele propuneri ale Comisiei Europene în cadrul unei reuniuni de urgență a Consiliului la sfârșitul lunii septembrie.
Reamintim că România a impus deja de la începutul acestui an o suprataxă care se aplică tuturor companiilor din energie, iar din luna septembrie ele au fost extinse și la traderii de energie.
Ursula von der Leyen nu a dezvăluit și cuantumul acestei taxe, el urmând să fie dezvăluit odată cu propunerea legislativă a Comisiei Europene.
Principalele declarații ale președintei Consiliului Europei:
Milioane de europeni au nevoie de sprijin.
Statele membre ale UE au investit deja miliarde de euro pentru a ajuta gospodăriile vulnerabile.
Dar știm că acest lucru nu va fi suficient.
De aceea, propunem o plafonare a veniturilor companiilor care produc energie electrică la un cost redus.
Aceste companii obțin venituri pe care nu le-au contabilizat niciodată, la care nici măcar nu au visat vreodată.
În economia noastră socială de piață, profiturile sunt bune.
Dar în aceste vremuri este greșit să primești profituri record extraordinare beneficiind de război și pe spinarea consumatorilor.
În aceste vremuri, profiturile trebuie să fie împărțite și canalizate către cei care au cea mai mare nevoie de ele.
Propunerea noastră va strânge peste 140 de miliarde de euro pentru ca statele membre să amortizeze direct această lovitură.
Și pentru că ne aflăm într-o criză a combustibililor fosili, industria combustibililor fosili are, de asemenea, o datorie specială.
Marile companii de petrol, gaze și cărbune fac, de asemenea, profituri uriașe. Așa că acestea trebuie să plătească o parte echitabilă – trebuie să ofere o contribuție la criză.
Toate acestea sunt măsuri de urgență și temporare la care lucrăm, inclusiv discuțiile noastre privind plafoanele de preț.
Trebuie să continuăm să lucrăm pentru a reduce prețurile la gaze.
Trebuie să ne asigurăm securitatea aprovizionării și, în același timp, să ne asigurăm competitivitatea globală.
Prin urmare, vom elabora împreună cu statele membre un set de măsuri care să țină seama de natura specifică a relației noastre cu furnizorii – de la furnizori nesiguri, cum ar fi Rusia, la prieteni de încredere, cum ar fi Norvegia.
Am convenit cu prim-ministrul Store să înființez un grup operativ. Echipele și-au început activitatea.
Un alt subiect important se află pe ordinea de zi. În prezent, piața noastră de gaze s-a schimbat dramatic: de la gazoducte, în principal, la cantități tot mai mari de GNL.
Dar punctul de referință utilizat pe piața gazelor – TTF – nu s-a adaptat.
Din acest motiv, Comisia va lucra la stabilirea unui criteriu de referință mai reprezentativ.
Stirea inițială:
Comisia Europeană cere reducerea consumului de electricitate cu 10% și cu 5% în orele de vârf
La începutul acestei veri, UE le-a cerut mai cerut statelor membre să reducă consumul de gaze cu 15% începând din această toamnă și până la sfârșitul iernii.
Deși inițial a fost o solicitare pentru reducerea consumului de gaze cu 15%, Comisia nu a exclus ca acesta să devină obligatorie în caz de forță majoră.
Potrivit Wall Street Journal, planul de raționalizare a energiei electrice pare să aibă sprijin din partea majorității statelor membre.
Propunerea pentru eventuala limitare a prețului gazului rusesc - o măsură controversată despre care criticii susțin că va fi ineficientă – nu mai este în prezent agreată de către Comisia Europeană.
Statele membre UE rămân profund divizate în privința unui plafon de preț impus gazului rusesc. Cel puțin zece din 27 de state care se opun plafonării, se tem că Putin ar putea riposta prin oprirea completă a furnizării de gaze în întreaga Europă. Nici Germania, cea mai mare economie a Europei și cel mai afectat membru al UE de închiderea conductei Nord Stream, nu susține plafonarea.
Un alt grup de țări UE, care includ Franța și Polonia, au făcut eforturi pentru o limitare a prețurilor pentru toate gazele importate. Cu toate acestea, Comisia Europeană se teme de această măsură, deoarece plafonarea prețului ar afecta capacitatea Europei de a atrage volume mari de GNL (gaze naturale lichefiate) dacă prețurile în altă parte a lumii sunt mai mari.
Rusia, la rândul ei, a amenințat că va sista total exporturile de gaze către țările implicate în limitarea prețurilor, amenințând că va lăsa Europa să înghețe dacă această măsură este adoptată împotriva intereselor Rusiei.
De asemenea, Comisia Europeană este aproape de a finaliza un plan de măsuri care prevede plafonarea profiturilor companiilor energetice şi direcţionarea banilor către consumatori.
Potrivit unui document de lucru consultat de Bloomberg, Executivul comunitar vrea să plafoneze preţurile pentru producătorii de electricitate care nu utilizează gaze naturale la 180 de euro pentru un Megawatt oră, mai jos decât plafonul de 200 de euro pentru un Megawatt oră care se vehicula anterior.
Asta ar plafona veniturile producătorilor de electricitate din surse regenerabile, centrale nucleare şi biomasă la mai puţin de jumătate faţă de preţul de pe piaţa energiei electrice, aproximativ 460 de euro pentru un Megawatt oră în prezent.
Plafonul ar urma să se aplice după ce tranzacţiile cu energie electrică vor fi încheiate, astfel încât să nu afecteze în mod direct preţul energiei electrice la bursă. O altă propunere care ar urma să fie prezentată de Comisia Europeană vizează o taxă pe profiturile excesive ale companiilor care vând combustibili fosili. Potrivit documentului de lucru, ţările membre UE vor introduce o taxă temporară pe profiturilor companiilor cu sediul în UE şi care activează în industriile de petrol, gaze, cărbune şi rafinare.
Taxa va fi de cel puţin 33% din profiturile suplimentare realizate în anul fiscal 2022. Este vorba de o taxă excepţională şi temporară şi este la latitudinea statutelor membre să o introducă.
Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, urmează să prezinte, miercuri, pachetul de măsuri al Executivului comunitar, urmând ca ulterior guvernele statelor membre să pună la punct detaliile, după o posibilă la reuniunea extraordinară a miniştrilor europeni ai Energiei din 30 septembrie convocată de preşedinţia cehă a UE.
