Pe aceeași temă
"Sunt convins ca suntem partidul care va avea privilegiul sa formeze urmatorul Guvern croat si va fi stabil", a declarat noul lider HDZ, europarlamentarul Andrej Plenkovici.
Rivalul sau, fostul premier Zoran Milanovici, din SDP, si-a indemnat sustinatorii sa "astepte pana cand vor fi numarate toate voturile" inainte de declara un invingator.
Daca vrea sa formeze un Guvern, Plenkovici, in varsta de 46 de ani, hotarat sa intoarca spatele retoricii nationaliste a conducerii precedente a partidului, va trebui sa gaseasca aliati.
Potrivit analistilor, el ar putea sa atraga formatiunea de centru-dreapta Most, care a reprezentat cheia formarii unui guvern si dupa alegerile din noiembrie 2015 si care vrea sa puna capat dominatiei partidelor mari in Parlament, ce dureaza de doua decenii.
Most acuza formatiunile mari de clientelism si coruptie.
Coalitia precedenta HDZ-Most s-a prabusit dupa numai cinci luni, in urma scandalurilor privind numiri politice, reforme in administratie si a unui caz de conflict de interese.
Indiferent cine va ajunge la guvernare, va avea in fata sarcina enorma de a revitaliza una dintre cele mai slabe economii din UE, dominata de companii de stat si in care investitiile private sunt descurajate de coruptie.
La trei ani dupa aderarea la UE, rata de absorbtie a fondurilor europene este scazuta in tara, ceea ce sugereaza probleme in administratia publica si contribuie la dezechilibre macroeconomice pe care Comisia Europeana le considera excesive.
Cu toate acestea, un Guvern care se bazeaza pe partide populiste, mici, ar putea incerca sa evite reformele necesare.
"Majoritatea politicienilor nostri nu sunt interesati cu adevarat de economie (...). Acum avem o oarecare crestere economica si un deficit bugetar mai mic, asa ca exista riscul ca reformele sa ramana suspendate", a explicat un oficial din Ministerul Economiei.
In campania electorala, partidele au promis cresterea standardului de viata pentru cei 4,3 milioane de cetateni ai Croatiei, dar nu au detaliat cum intentioneaza sa faca acest lucru. Rata somajului este de 13%.
Toate au promis scaderea taxelor, finantata printr-o crestere economica viitoare.
In conditiile in care datoria publica este de 85% din Produsul Intern Brut (PIB), Croatia cheltuieste circa 3,5% din PIB numai pe dobanzi. Cresterea economica de 2,5%, estimata pentru acest an, este insuficienta pentru a creste standardul de viata, spun analistii.
