Pe aceeași temă
"Am făcut unele progrese, dar mai sunt încă multe de făcut", a declarat Donald Tusk, după prima zi a summitului Consiliul European, zi în care s-a discutat acordul pe răspunsurile așteptate de Marea Britanie pentru a nu părăsi Uniunea Europeană.
Cancelarul german, Angela Merkel, a declarat și ea că acordul nu va fi ușor pentru mulți, dar există voința de a păstra Marea Britanie în Uniune.
Londra le cere partenerilor europeni să nu fie afectată de deciziile luate de zona euro, să se pună accent pe competitivitatea blocului comunitar şi să se restabilească suveranitatea statală prin acordarea dreptului de veto parlamentelor naţionale, şi limitarea fenomenului imigraţiei europene.
Liderii europeni trebuie să ajungă acum la un acord pe aceste reforme cerute de Marea Britanie.
Ţările estice, vizate de condiţia britanicilor de a li se permite să îngheţe ajutoarele sociale pentru muncitorii străini care lucrează în Regat, vor ca înțelegerea să prevadă clar că această regulă rămâne o excepţie britanică şi nu se va extinde în alte state vestice.
Donald Tusk, președintele Consiliului a venit cu o soluție de compromis, un mecanism numit frână de urgenţă, care să pemrită Londrei limitarea accesului la ajutoare sociale, pe cel mult patru ani și în trepte (cu acces treptat la diferitele ajutoare), dar numai în condiții excepționale.
"Astăzi şi mâine avem lucruri importante de făcut şi o să fie greu. Mă voi lupta pentru Marea Britanie. Dacă obţinem un acord bun, voi accepta. Dar nu voi accepta un acord care nu răspunde nevoilor noastre. Este mult mai important să facem acest lucru bine, decât să ne grăbim", a declarat David Cameron, la sosirea la Bruxelles.
Discuțiile vor continua, în încercarea de a se ajunge la un acord în acest weekend.
Luni, Donald Tusk, presedintele Consiliului European, a fost la Bucureşti, pentru a discuta cu presedintele Iohannis planul care urmeaza a fi propus in mod oficial Marii Britanii pentru evitarea unui Brexit.
Printre chestiunile cele mai importante se numara posibila aplicare a asa-numitei "frane de urgenta" care, daca va fi aprobata de restul statelor membre, va permite anularea pentru o perioada de 4 ani a ajutoarelor sociale pentru muncitorii migranti din alte tari europene, inclusiv din România.
Potrivit unor surse citate de The Guardian, statele est-europene vor garantii ca nu li se va permite si altor tari UE sa limiteze drepturile imigrantilor est-europeni, dupa modelul Marii Britanii.
Polonia a anuntat la sfarsitul anului trecut ca ar putea sustine solicitarile britanice privind limitarea drepturilor migrantilor daca Londra va milita pentru o prezenta sporita a NATO in centrul Europei. Varsovia a obtinut de curand din partea Londrei sprijin militar: Marea Britanie va avea 1.000 de militari permanent stationati in Polonia pentru exercitii NATO incepand de anul viitor, a anuntat luna trecuta ministrul Apararii de la Varsovia.
In cadrul intalnirii sale de la Bucuresti cu premierul britanic David Cameron, intalnire care a avut loc in decembrie, presedintele Iohannis ar fi avut insa o pozitie inflexibila in privinta cererilor acestuia.
UE a prezentat, pe 2 februarie, o propunere de acord pentru evitarea unui "Brexit", bazat pe creearea unei "frane de urgenta" pentru ca Londra sa poata taia ajutoarele sociale pentru muncitorii europeni, dand de asemenea garantii ca Londra nu va avea de suferit din cauza unei consolidari a zonei euro.
Cerintele Londrei sunt legate de eliminarea discriminarii existente tarile care sunt si cele care nu sunt membre ale zonei euro, de un accent mai mare pus competitivitate, de restabilirea suveranitatii tarilor (drept de veto pentru parlamentele nationale) si de limitarea imigratiei europene.
