Criza georgiana

7 august: Osetia de Sud (republica autoproclamata se­paratista si nerecunoscuta de comunitatea inter­na­tio­na­la) anunta ca a fost tinta unor tiruri de arma lansate de pe teritoriul georgian. Mai multe sate osetine si ca­pi­ta­la regiunii separatiste, Tinvali, devin tintele arma­men­tu­lui georgian.

8 august: Georgia lanseaza o ofensiva militara îm­po­triva regiunii separatiste Osetia de Sud, dupa ce se in­­­registrasera mai multe ciocniri intre fortele georgiene si cele separatiste. Premierul georgian, Lado Gurghe­nid­ze, anunta ca tara sa va continua operatiunile militare în Ose­tia de Sud pâna când se va ajunge la o "pace du­ra­bi­la". Aflat la Beijing, premierul rus Vladimir Putin aver­ti­zea­za ca actiunile "agresive" ale Georgiei în republica se­paratista Osetia de Sud vor determina un "raspuns" din partea Rusiei. El precizeaza ca actiunile fortelor geor­giene au produs numeroase victime "printre care si mi­li­tari rusi din trupele de mentinere a pacii". Pre­se­din­tele parlamentului rus, Boris Grizlov, declara ca Ru­sia îsi va proteja "compatriotii" din Osetia de Sud: "Rusia nu se va abtine de la o operatiune de amploare si de la masurile necesare pentru protejarea compa­trio­tilor nostri în regiune si garantarea sigurantei gra­nitelor sale sudice, în urma deteriorarii situatiei din Osetia de Sud".

La jumatatea zilei, autoritatile georgiene anunta pre­lua­rea controlului asupra orasului Tinvali, capitala Ose­tiei de Sud. La scurt timp, Ministerul Apararii de la Mos­co­va anunta suplimentarea trupelor sale din regiune.

Intr-un interviu acordat CNN, presedintele georgian Mihail Saakasvili acuza Rusia ca "desfasoara un raz­boi impotriva noastra pe propriul nostru teritoriu si sun­tem intr-o situatie de autoaparare impotriva unui ve­cin mare si puternic". Acesta a comparat actiunile Ru­siei cu invadarea Afganistanului de catre trupele so­vie­tice in 1977 si invadarea Cehoslovaciei in 1968 de ca­tre trupele Pactului de la Varsovia. Ministerul geor­gian de Interne anunta ca fortele ruse, trimise in ajutorul separatistilor, folosesc tancuri si avioane im­­po­tri­va militarilor georgieni din capitala osetina.

9 august: Presedintele rus, Dmitri Medvedev, de­cla­ra ca actiunile trupelor ruse din Osetia de Sud re­pre­zin­ta "o operatiune de pace" menita sa ii protejeze pe civili. Anterior, surse osetine anuntasera ca numarul vic­ti­melor a ajuns la 1.400 de persoane ucise in zona ca­pi­ta­lei osetine. Medvedev declara ca "fortele noastre de men­tinere a pacii si unitatile suplimentare desfa­soa­ra în prezent o operatiune pentru a forta partea geor­giana sa accepte pacea..."

Ministerul Georgian de Externe anunta ca aviatia ru­sa a distrus complet portul Poti, de la Marea Neagra, obiectiv-cheie pentru transportul de resurse energetice din Marea Caspica.

Mihail Saakasvili declara ca se afla "într-o sta­re totala de agresiune militara" si decreteaza Le­gea martiala. Ambasadorul rus la NATO, Dmitri Ro­go­zin, spune ca "ceea ce se intampla in Osetia de Sud nu poate fi numit decat epurare etnica si ge­no­cid". Sintagma de genocid este folosita si de pre­mie­rul rus, Vladimir Putin, pentru a descrie actiunile geor­gie­ne din Osetia de Sud.

10 august: Oficiali georgieni anunta retragerea for­te­lor georgiene din regiunea separatista Osetia de Sud, cu intentia de a inceta orice confruntare militara, si acu­za Moscova ca pregateste o noua "agresiune" in zo­na Abhaziei. Autoritatile din Abhazia, regiune separa­tis­ta din , decid decretarea "starii de razboi" în­­tr-o parte a teritoriului sau, deschizand un al doilea front.

Presedintele Saakasvili cere NATO si ONU sa "opreasca agresiunea rusa". Rusia impune Georgiei blo­cada maritima pe Marea Neagra, pentru a impiedica trimiterea de arme in zonele de conflict.

11 august: Autoritatile georgiene anunta ca artileria si aviatia rusa au bombardat masiv orasul Gori si sunt in­dicii ca se pregateste un asalt terestru asupra ora­su­lui (inclusiv cu tancuri rusesti). Surse de la Tbilisi anun­­ta ca teritoriul Georgiei este survolat de 50 de avioane ru­sesti.

Reactii

Statele Unite

Reprezentanti oficiali ai Casei Albe au declarat sâm­ba­ta, 9 august, ca atacurile comise de Rusia asupra Geor­giei, în afara zonei de conflict din Osetia de Sud, re­pre­zinta o "intensificare periculoasa" a crizei si au cerut Mos­covei sa înceteze imediat bombardamentele: "Pre­se­dintele Bush considera ca raspunsul Rusiei a fost unul disproportionat. Suntem foarte ingrijorati pentru se­curitatea populatiei civile, in special cea din in­te­rio­rul Georgiei. Respectam integritatea teritoriala a Geor­giei si ne asteptam ca Rusia sa faca la fel". De asemenea, SUA au cerut "o incetare imediata a fo­cu­lui. Cerem ca ambele parti sa se intoarca la sta­tu-quo-ul de dinainte de 6 august. Cerem de ur­gen­ta rusilor sa isi opreasca atacurile... regretam ac­tiu­nile periculoase si disproportionate intreprinse de fortele ruse si am fi in mod special ingrijorati daca aceste atacuri ar continua acum cand georgienii se re­trag. De asemenea, am fi extrem de ingrijorati daca exista o actiune terestra in teritoriul georgian, adi­ca in zone din afara Abhaziei si Osetiei". Pe 11 august vicepresedintele SUA, Dick Cheney, a declarat ca "agresiunea rusa nu trebuie sa ramâna fara ras­puns, iar continuarea acesteia va avea consecinte se­rioase pentru relatiile Rusiei cu Statele Unite, dar si cu comunitatea internationala".

Uniunea Europeana

Sambata, 9 august, Uniunea Europeana a cerut Ru­siei, prin vocea presedintiei franceze, sa respecte suve­ra­nitatea Georgiei. Franta a anuntat trimiterea în regiune a sefului diplomatiei franceze, Bernard Kouchner, si a pro­pus un plan în trei puncte: o încetare imediata a osti­li­ta­tilor, respectarea deplina a suveranitatii si integritatii te­ri­toriale a Georgiei si restabilirea statu-quo-ului.

Intr-un interviu acordat cotidianului Le Parisien, pe 10 august, Bernard Kouchner a declarat ca "ne con­frun­tam cu o escaladare inacceptabila a violentelor la por­tile Europei care aminteste ca mult prea multe con­flicte recente au devastat continentul nostru, în spe­cial Balcanii". Kouchner a mai declarat ca, desi Rusia "trece fara îndoiala printr-o stare de izolare, chiar încercuire, tinând cont de transformarile su­fe­ri­te în mediul sau apropiat", totusi, "acesta nu este un motiv (...) pentru ca Rusia sa nu respecte indepen­den­ta vecinilor sai".

CSAT s-a reunit sambata, 9 august, in sedinta de ur­gen­ta pentru a discuta pozitia oficiala a Romaniei fata de evenimentele din Osetia de Sud. In comunicatul pre­zi­dential dat publicitatii se mentioneaza ca "reafirma necesitatea respectarii suveranitatii si in­te­gri­tatii teritoriale a Georgiei. România face un apel la toate partile, sa dea dovada de responsabilitate si sa înceteze imediat ostilitatile, în vederea crearii de conditii pentru negocieri care sa garanteze pacea si stabilitatea în regiune".

Suedia

Sambata, 9 august, ministrul de Externe al Suediei, Carl Bildt, a declarat: "Nu am acceptat interventia mi­li­ta­ra a Serbiei lui Milosevič in celelalte state ale fos­tei Iugoslavii sub pretextul protejarii celor care de­ti­neau pasapoarte sarbe. Avem motive sa ne amintim in ce mod Hitler a folosit aceasta doctrina in urma cu mai mult de o jumatate de secol pentru a sub­mi­na si a ataca parti importante ale Europei Centrale".

Declaratia comuna a presedintilor Estoniei, Letoniei, Lituaniei si Poloniei asupra situatiei din (9 august 2008)

Noi, liderii fostelor natiuni captive din Estul Europei, ac­tuale state membre ale UE si NATO, suntem extrem de ingrijorati fata de actiunile Federatiei Ruse impotriva Georgiei. Condamnam cu tarie actiunile fortelor militare ru­sesti impotriva statului suveran si independent .

Date fiind actiunile militare unilaterale ale fortelor mi­li­ta­re ale Rusiei, vom folosi toate mijloacele pe care le avem la dispozitie, ca sefi de stat, pentru a ne asigura ca agresiunea impotriva unui mic stat din Europa nu va trece neobservata sau semnalata doar prin declaratii inu­ti­le si care pun egalitate intre victime si agresori. In con­se­cinta, intentionam sa cerem guvernelor noastre sa ia ur­matoarele pozitii si sa ridice urmatoarele probleme in ca­drul UE si al NATO:

- actualele autoritati de la Moscova mai pot fi con­si­de­rate drept parteneri strategici ai UE?

- familia democratiilor europene mai poate sa con­ti­nue un dialog cu o tara care foloseste armament greu im­­­potriva unei tari independente?

- este inutil sa continuam sa sustinem un program de facilitare a obtinerii vizelor pentru un stat care nu in­­de­plineste nici macar standardele minime europene pre­va­zute... si care abuzeaza de privilegiul acordat de UE prin argumentul ca interventia in Osetia de Sud s-a facut in numele "protejarii drepturilor cetatenilor rusi".

- actiunile Federatiei Ruse in Georgia ar trebui sa in­fluen­teze negocierile cu Federatia Rusa, inclusiv nego­cie­­rile privind un nou Acord de Parteneriat si Coo­pe­ra­re.

Subliniem falimentul evident al asa-numitelor "ope­ra­tiuni de mentinere a pacii" ale trupelor rusesti in ime­dia­ta sa vecinatate. Federatia Rusa a depasit "linia ro­sie" prin mentinerea pacii si a stabilitatii in zone de con­flict si prin protejarea cetatenilor rusi in afara propriilor granite. UE si NATO trebuie sa preia initiativa si sa se opuna extinderii politicii imperialiste si revizioniste in Estul Europei. Noi trupe de mentinere a pacii trebuie create pe fondul ineficientei actualului format. Regretam fap­tul ca neacordarea MAP-ului (Membership Action Plan) pentru Georgia a fost interpretata ca o unda verde pen­tru declansarea agresiunii in regiune. Credem ca UE si NATO, ca organizatii cheie pentru stabilitatea si secu­ri­tatea europeana si transatlantica, ar trebui sa joace un rol cheie in securizarea libertatii, securitatii si pros­pe­ri­ta­tii, nu doar pentru statele din UE, ci si pentru statele din zona europeana de vecinatate.

Capacitatea de a solutiona conflictele din imediata lor vecinatate a devenit un test crucial pentru cre­dibi­li­ta­tea UE si a NATO. Numai astfel se poate demonstra sta­te­lor membre NATO si UE, tarilor aspirante si partene­ri­lor democratici ca merita sa fii/devii membru sau par­te­ner al acestor organizatii.

Declaratia este deschisa si adeziunii altor sefi de sta­te democratice.

Presedintele Republicii , Toomas Hendrik Ilves

Presedintele Republicii Letonia, Valdis Zatlers

Presedintele Republicii Lituania, Valdas Adam­kus

Presedintele Republicii Polonia, Lech Kaczynski