Ecologia în America Latină în 2013: proiecte miniere, poluare şi rezistenţă

În România, luna septembrie 2013 a văzut debutul unor proteste în principalele oraşe ale ţării, dar şi în marile capitale ale lumii, unde din solidaritate s-a strigat la unison: „Uniţi, Salvăm Roşia Montană!“. În acest context, marcat de un interes pentru ecologia politică, s-a vorbit şi despre America Latină şi mai ales despre proiectul eşuat de a construi o mină de cupru şi aur la Conga, în Peru. Dar care este în prezent situaţia ecologiei în America Latină? Există partide ecologiste pe lângă mobilizările foarte importante ale indigenilor (în general, comunităţile indigene sunt cele afectate de proiectele miniere sau de exploatare a resurselor)?

Ecuador: Yasuni-ITT şi Chevron

În absenţa unei reprezentări politice explicite, cele mai interesante evoluţii sunt cele din Ecu­ador, care a văzut cel puţin două cazuri importante dintr-o pers­pec­ti­vă ecologistă. Decizia pre­şe­dintelui Rafael Correa de a permite exploatarea în Parcul Yasuni, din august 2013, a fost primită cu proteste de către locuitorii zonei. Aceasta după ce, în 2010, Guvernul Correa semnase un acord în premieră mondială prin care se angaja ca pentru 10 ani să nu exploateze resursele de pe­trol din rezervaţia naturală Yasuni, în schim­bul primirii sumei de 3,6 miliarde de dolari din partea comunităţii internaţionale, prin in­termediul unui acord semnat cu ONU, care s-a şi angajat să creeze un fond administrat de UNDP (Iniţiativa Yasuni-ITT¹). Primit ca o ini­ţia­tivă revoluţionară care ar fi putut inspira une­le similare în alte zone ale lumii, eşecul im­ple­mentării acestui acord a dus la decizia re­cen­tă a guvernului de la Quito de a porni explo­a­tarea petrolului. Acoperind aproape 10.000 de km pătraţi, rezervaţia na­turală Yasuni este considerată una dintre cele mai bio­di­ver­se zone din lume, sub care se estimează că s-ar găsi 800 de milioane de barili de petrol, adică 20% din re­sur­sele ţării. Guvernul socia­lis­tului Correa a anulat planurile iniţiate în 2007, în această va­ră, acuzând ţările bogate că nu au contribuit şi declarând că se poate organiza o exploatare cu impact limitat asupra mediului. În parcul naţional Ya­suni locuiesc 7 triburi, din care două care n-au avut niciodată contact cu lumea exterioară. În septembrie 2013, comunităţile indigene au fost de acord cu exploatarea de petrol, în schimbul unui ajutor guvernamental pentru educaţie etc.

Cel de-al doilea caz care a avut loc în Ecua­dor priveşte procesul pierdut de compania Che­vron şi refuzul de a plăti daune celor pă­gubiţi. În februarie 2011, Chevron primea o amendă de 3,5 miliarde de dolari, fiind acu­zată că în anii 1970-1990 a poluat zona ama­zoniană ca urmare a extragerii petrolului. Pro­cesul împotriva companiei Texaco (cum­părată de Chevron în 2001) a început încă din 1993, la un an după ce compania părăsise Ecua­do­rul. Avocatul care a intentat procesul în nu­mele cetăţenilor ecuadorieni în New York, Don­ziger, este acum acuzat de com­pania nord-ame­ricană că a câştigat în urma unor proce­dee ilegale, precum folosirea de dovezi false.

Minele de aur din Peru

Proiectul minier de la Conga din Peru a fost oprit în urma protestelor localnicilor în no­iem­brie 2011. Actualmente, compania Newmont, care deţine pachetul majoritar, construieşte rezervoare de apă, poluarea apei potabile fi­ind principala plângere a protestarilor. Mina Conga se află nu foarte departe de cea mai mare mină de aur din America de Sud, cea de la Yanacocha (exploatată de la începutul ani­lor 1990). Exploatarea de la Yanacocha a fost deja contestată pentru poluarea apei, ca ur­mare a folosirii de cianură. Deşi cu o tradiţie foarte lungă de minerit, care precede imperiul spaniol stabilit la începutul secolului XVI şi bazat pe exploatarea minieră a noilor teritorii, Peru experimentează de peste două decenii, de pe vremea guvernului autoritar al lui Al­berto Fujimori, o creştere vertiginoasă a pro­iectelor miniere, care au obţinut concesiuni din partea statului în condiţii de ilegalitate (aşa cum este cazul Yanacocha).

De altfel, în America Centrală, exploatările de aur au avut efecte deja extrem de nocive, aşa cum arată documentarul Aurul sau viaţa (Alvaro Revenga, 2011)², care discută cazul Hon­duras şi El Salvador şi mişcările de re­zistenţă populară care s-au organizat ca ur­mare a proiectelor miniere susţinute de gu­vernele respective. Şi în alte ţări din America de Sud chestiuni ecologice sunt importante. În Bolivia, TIPNIS se opune planurilor Gu­ver­nului lui Evo Morales de a distruge eco­sis­te­mul pentru construcţia unei autostăzi. În Bra­zilia, la ultimele alegeri, Partidul Verde a avut-o candidată pe Marina Silva, fost mi­nis­tru al Mediului al preşedintelui Lula, dar care nu a câştigat un scor suficient de bun pentru a participa la turul 2 al alegerilor din 2010, ea schimbând deja partidul în vederea alegerilor din 2014.

1. Iniţiativa Yasuni ITT (de la numele celor 3 zăcăminte de petrol: Ishpingo, Tambococha & Tiputini). Vezi site-ul proiectului: http://yasuni-itt.gob.ec.

2. Filmul poate fi văzut integral pe Youtube la adresa: http://www.youtube.com/watch?v=CADStDtdp7c.