Pe aceeași temă
La Cairo şi în alte oraşe mari, susţinătorii lui Mohamed Morsi, preşedintele islamist înlăturat de armată intenţionează să organizeze mari manifestaţii de protest, transmite Reuters. În ultimele două zile, ciocnirile dintre partizanii şi adversarii preşedintelui demis s-au soldat cu numeroşi morţi şi răniţi, transmit agenţiile internaţionale de presă. Doar în oraşul natal al lui Morsi, numărul total răniţilor este de peste 80, afirmă surse de presă, Conform informaţiilor existente, decizia forţelor armate egiptene de a-l înlătura de la putere, la 3 iulie, pe islamistul Mohamed Morsi, cel care a câştigat anul trecut, cu o majoritate confortabilă şi aparent stabilă, alegerile prezidenţiale este însoţită de măsuri ce lovesc în plin Frăţia Musulmană. La 4 iulie, procurorul-şef al Egiptului, generalul Abdel Maquid Mahmoud, a emis o dispoziţie ce interzice ieşirea din ţară a lui Morsi şi a altor 35 de lideri importanţi ai Frăţiei Musulmane, aflaţi acum sub anchetă, inclusiv pentru incitare la violenţă. Cotidianul Al-Ahram, citat de CNN, afirmă că poliţia caută de zor cam 300 de activişti de frunte ai Frăţiei Musulmane, după ce mai mulţi lideri foarte importanţi ai acestei organizaţii islamiste au fost deja arestaţi. Mai multe ziare şi posturi de televiziune – multe loiale lui Morsi şi islamiştilor – au fost ţinta unor descinderi masive ale forţelor de ordine, iar unele au fost deja închise.
Generalul Abdel-Fatah El-Sisi, ministrul egiptean al Apărării şi comandantul forţelor armate egiptene, a declarat, într-un discurs televizat la 3 iulie, că preşedintele Morsi nu a răspuns cum se cuvine „voinţei poporului”, transmite BBC. CNN transmite că generalul El-Sisi – care, cel puţin aparent, este figura centrală a evoluţiilor în curs de desfăşurare în Egipt, pe care mulţi comentatori de presă le descriu cu termenul de „lovitură de stat militară” – l-a acuzat pe Morsi, acum arestat, că „nu a îndeplinit ţelurile poporului” după ce a câştigat alegerile prezidenţiale din 2012. BBC, care citează atât surse academice cât şi informaţii de presă din Egipt, subliniază faptul că El-Sisi este în egală măsură „un om religios” – ceea ce e de natură, poate, să-l facă acceptabil pentru persoane şi grupuri animate de o viziune conservator-islamică asupra vieţii publice egiptene – dar şi „având puternice legături cu oficialităţi americane, atât la nivel diplomatic cât şi la nivel militar”. Generalul egiptean, susţine ziarul al-Tahrir, a studiat în SUA şi a cooperat cu americanii, „de-a lungul ultimilor ani, în aplicaţii militare şi jocuri de război, ca şi în operaţiuni de intelligence”. Cariera profesională a lui El-Sisi a început în 1977. El a condus unităţi de infanterie mecanizată, devenind ulterior ataşat militar în Arabia Saudită, şef al Statului Major General, comandant al Zonei Militare Nord, iar mai apoi a fost numit director al serviciilor militare de intelligence. Anul trecut, în aprilie, a apărat public comportamentul extrem de brutal al militarilor în timpul încercării regimului Mubarak de a-i reprima pe manifestanţii din Piaţa Tahrir. În apariţia televizată prin care a anunţat, la 3 iulie, înlăturarea lui Morsi de la putere şi suspendarea Constituţiei, El-Sisi a apărut însoţit nu numai de reprezentanţi ai tuturor categoriilor de forţe armate, ci şi de mai mulţi înalţi clerici, atât musulmani cât şi creştini copţi.
Reacţiile pe plan internaţional faţă de evoluţiile din Egipt sunt – şi subliniem acest fapt – foarte diverse, în directă corelaţie cu diversitatea extremă a valorilor politice, dar mai ales a intereselor geostrategice ale actorilor de pe scena internaţională. UE a cerut deja, prin vocea lui Catherine Ashton, „o reîntoarecere rapidă la procesul democratic”, ceea ce înseamnă „organizarea de alegeri prezidenţiale şi parlamentare libere şi corecte şi adoptarwa unei Constituţii”, transmite Al Jazeera. SUA şi Marea Britanie s-au arătat a fi preocupate de evoluţiile din Egipt dar nu au folosit, în punctele de vedere oficiale formulate până acum, sintagma „lovitură de stat”. Oficialităţile americane au decis evacuarea ambasadei din Cairo. Există şi posibilitatea – deocamdată netransformată în decizie clară – ca Washingtonul să suspende ajutoarele, inclusiv cele militare, acordate anual Egiptului, dacă militarii nu-şi respectă promisiunea de a restaura foarte rapid o ordine democratică. Germania afirmă că intervenţia armatei în viaţa politică este „un recul pentru democraţie”. Franţa a luat act de decizia militarilor de a organiza alegeri libere. Arabia Saudită, Irakul, Emiratele Arabe Unite, Qatarul l-au felicitat rapid pe preşedintele interimar susţinut – şi numit, practic – de armata egipteană. Dimpotrivă, ţări ca Iranul, Siria şi Tunisia au condamnat, deşi cu nuanţe diferite, înlăturarea de la putere a lui Morsi. Israelul are deocamdată, la nivel oficial, o atitudine extrem de rezervată faţă de ceea ce se întâmplă în Egipt. Un fost şef al Statului Major General al forţelor militare israeliene, Gabi Ashkenazi, a afirmat însă, la 4 iulie, că „nu există, cred, vreo primejdie în acest moment”, transmite Jerusalem Post.
Florin Diaconu este conf. univ. dr. la FSPUB şi senior researcher la IDR
