Pe aceeași temă
În timp ce Barack Obama – a cărui zi de naştere este pe 4 august – şi-a petrecut sfârşitul de săptămână la reşedinţa prezidenţială de la Camp David, unde a ajuns după ce a jucat niţel golf, multe alte înalte oficialităţi americane au avut, la 3 august, o lungă întâlnire legată de riscul crescut al unor noi atentate majore planificate de organizaţia teroristă al Qaida. Aceste atacuri ar fi, conform unor surse oficiale americane care fac trimitere la rapoarte ale serviciillr de informaţii, posibile (sau chiar probabile) în perioada următoare.
Secretarul de Stat al SUA, John Kerry, ministrul american al Apărării, Chuck Hagel, precum şi consilierul pentru securitate naţională al preşedintelui Obama, Susan Rice, s-au întâlnit în după-amiaza zilei de 3 august, la Casa Albă, pentru „a trece în revistă situaţia” legată de creşterea substanţială şi rapidă a ameninţărilor teroriste, în special acelea „apărute în Peninsula Arabică sau cu originea în Peninsula Arabică”, precizează un comunicat al Casei Albe, citat de Reuters. La întâlnire au participat şi Preşedintele Comitetului Întrunit al Şefilor de Stat Major (Joint Chiefs of Staff), generalul Martin E. Dempsey, Janet Napolitano, ministrul pentru securitatea teritoriului naţional (Homeland Security Secretary), James Clapper, care este directorul serviciilor naţionale de informaţii (National Intelligence), precum şi şefii FBI şi CIA. Concluziile întâlnirii de lucru de la Casa Albă au fost imediat comunicate preşedintelui Obama de către Susan Rice şi Lisa Monaco, aceasta din urmă fiind consilier prezidenţial pentru chestiuni legate de contraterorism.
Avalanşa de reacţii radiografiază o primejdie serioasă
Încă de vineri, 2 august a.c., autorităţile de la Washington, D.C. au emis o alertă la nivel global privind călătoriile întreprinse de cetăţeni americani, „avertizând că al-Qaeda ar putea planifica atacuri pentru luna august, în special în Orientul Mijlociu şi în Africa de Nord”, transmite Reuters. O înaltă oficialitate americană a declarat, în acest context tensionat, că „avem forţe americane pregătite de ceva vreme pentru a face faţă unor situaţii speciale în Orientul Mijlociu şi Africa de Nord”. Amintim aici că, începând cu luna aprilie, forţe ale SUA au participat, în Golful Persic şi în Iordania, la mai multe aplicaţii militare mari, unde au fost efectuate, în cooperare cu parteneri zonali, şi exerciţii de luptă contra unor eventuale atacuri teroriste.
Tot vineri, 2 august, politicianul republican Ed Royce, care este acum preşedinte al Comisiei pentru politică externă din Camera Reprezentanţilor, declara în cadrul unei emisiuni difuzate de CNN că ameninţările cu care se confruntă acum SUA „sunt legate de al-Qaeda... şi provin din Orientul Mijlociu şi Asia Centrală”. Royce a mai precizat şi faptul că, împreună cu alţi membri ai Congresului, s-a întâlnit cu vicepreşedintele Joe Biden, încă de la 31 iulie, pentru a discuta despre măsurile ce trebuie luate în această situaţie, pentru „a proteja personalul nostru de peste mări”, transmite Reuters.
Cu doar o zi înainte de declaraţiile lui Royce, Departamentul de Stat al SUA anunţase că mai multe ambasade americane ce sunt în mod obişnuit deschise duminica (aceasta fiind zi obişnuită de lucru în multe ţări islamice) „vor fi închise” din cauza unor „probleme de securitate neprecizate”. Printre aceste ambasade se află şi cele de la Abu Dhabi, Bagdad şi Cairo. Semnificativ este, credem, faptul că şi alte ţări occidentale au decis să-şi închidă, la fel ca şi SUA, anumite ambasade din Orientul Mijlociu. Franţa, de exemplu, a anunţat la 3 august că va închide pentru câteva zile, „începând de duminică”, ambasada sa din Yemen, aceasta după ce Marea Britanie şi Germania adoptaseră deja o decizie similară.
După 12 ani de „război contra terorii”
Lupta Occidentului împotriva organizaţiilor islamiste cu agendă teroristă a început cu mulţi ani înainte de atacurile de la 11 septembrie 2001. De atunci încoace, SUA (ca şi alte state aliate şi partenere) au făcut eforturi politice, militare şi economice uriaşe în lupta contra terorismului cu rădăcini într-o anumită interpretare a filosofiei politice islamice. Aceste eforturi au fost, în unele ocazii, încununate de succese notabile. Vezi, de exemplu, atacul forţelor speciale americane, soldat cu omorârea lui bin Laden. Dar, în realitate, nu a existat până nici o victorie cu adevărat decisivă împotriva organizaţiilor teroriste de tipul al Qaida. Acestea continuă să funcţioneze, să ameninţe şi, deloc rar, să atace şi să provoace victime, peste tot în lume. Avem de-a face, în realitate, cu un adevărat război de uzură, care va dura poate chiar decenii întregi, între voinţa politică a Occidentului (unde opinia publică s-a cam săturat de „războiul contra terorii” şi de cheltuielile aferente) şi o altă voinţă politică, în mod constant şi clar ostilă valorilor şi intereselor Vestului.
Florin Diaconu este conf. univ. dr. la FSPUB şi senior researcher la IDR
