Familii prezidențiale și succesiunea la putere în America Latină

Caterina Preda | 18.02.2014

Pe aceeași temă

Numărul primelor doamne cu ambiții politice este important în America de Sud.

Soția actualului președinte al Panama, Marta Linares de Martinelli, va candida pentru pos­tul de vicepreședinte la alegerile din mai 2014. Motivul? Constituția din Panama in­terzice realegerea unui pre­șe­dinte1. Această manieră de a eluda regulile a mai fost vă­zută recent și în alte țări la­tino-americane, dar și de-a lungul istoriei regionale. Re­alitatea aceasta este însă de neconceput în alte țări din Americi; ea nu trebuie deci ge­neralizată ca o definiție a sistemelor politice latino-ame­ricane. Exemplele amintite în cele ce urmează sunt însă edificatoare pentru a ilustra unul dintre mecanismele de a evita limitarea legală de a avea doar un mandat pre­zidențial, limită înscrisă în majoritatea constituțiilor latino-americane încă de la in­de­pendență, în secolul XIX2.

Cazul cel mai cunoscut în Americi este cel al familiei Perón. Juan Domingo Perón, liderul carismatic al Argentinei (1946-’55 & 1973-’74), a fost acompaniat în mandatele sale de cea de-a doua, Evita, și de cea de-a treia soție, Isabelita. Isabel Perón, vicepreședintă între 1973-’74 a devenit la moartea lui Perón pre­ședintă a Argentinei, contribuind la criza care a dus la ultima dictatură (1976-’83). Perón a încercat să o impună pe foarte carismatica Evita drept vicepreședintă la alegerile din 1951, dar nu a fost susținut de celelalte grupuri par­te ale regimului peronist. În aceas­tă tradiție istorică na­țională se înscrie Cristina Fer­nandez de Kirchner, actuala președintă a Argentinei, aflată deja la al doilea mandat (2007-’11 și 2011-’15). Ea i-a urmat la președinție soțului său, Nestor (2003-’07). De fapt, s-a vorbit despre can­didatura și apoi alegerea Cris­tinei în 2007 ca o modalitate de a-i oferi lui Nestor Kirchner legitimitatea de a se reprezenta în 2011 pentru un al doilea mandat; din păcate, Nestor Kirchner a de­ce­dat în octombrie 2010, iar Cristina „a trebuit“ să se reprezinte.

Numărul primelor doamne cu ambiții politice este însă mai important. Cea mai influentă actualmente pare a fi soția președintelui Ni­ca­ragua, Daniel Ortega (1979-’89 și din nou din 2007), considerată drept numărul doi al re­gi­mului sandinist, Rosario Murillo. Rosario, lup­tătoare de gherilă precum Daniel Ortega, s-a convertit la catolicism și a făcut, din recent des­coperita credință, un element important al regimului Ortega. În cazul ei nu se în­tre­ve­de o eventuală candidatură la președinție, Or­tega asigurându-și rămânerea la putere prin modificarea Constituției (2014), care a eli­mi­nat orice limitare a mandatelor, precum și pra­gul de 35% din voturi pentru a fi declarat învingător.

Xiomara Castro de Zelaya, fostă primă doam­nă în Honduras, a candidat la alegerile din 2013, reclamând incorectitudinea acestora pen­tru că a pierdut în fața candidatului re­gi­mului, Ju­an Orlando Hernandez. Soțul său, Ma­nuel Ze­la­ya, a fost președinte al Honduras în­tre 2006 și 2009, fiind înlăturat de la putere în urma unui puci și trebuind să părăsească țara în pi­jama! Candidatura Xiomarei a fost so­luția alea­să de cuplul Zelaya în fața inter­dic­ției înscrise în Constituția țării ca un pre­șe­dinte să fie re­ales pe durata vieții sale. De altfel, lovitura de stat din 2009 a avut loc îna­inte de or­ga­ni­za­rea unui referendum pentru rescrierea Cons­tituției țării care ar fi permis și realegerea pre­ședintelui. Printre argumentele celor care i se opun(eau) lui Zelaya fiind ten­tativa acestuia de a crea un regim de ins­pi­rație chavistă.

Un alt exemplu este cel al președintelui do­mi­ni­can Leonel Fernández, care a guvernat timp de 12 ani în două etape (1996-2000 și 2004-’12). Margarita Cedeño de Fernández, soția aces­tu­ia, este actuala vicepreședintă (2012-’06), du­pă ce, inițial, în 2011 s-a pregătit candidatura sa la președinție, renunțându-se în urma opo­ziției din propriul partid. Pentru alegerile din 2016, se vorbește deja despre reîntoarcerea la președinție a lui Leonel Fernández.

Cel mai exagerat caz este cel al fostului pre­șe­dinte al Guatemalei, Álvaro Colom, și al soției sale, Sandra Torres, de care a divorțat ca acea­sta să poată participa la alegerile prezi­den­țiale din 2011. Sandrei Torres i-a fost ne­gat însă dreptul de a candida, deși declara în momentul separării că „divorțează pentru a se căsători cu poporul Guatemalei“. Colom și-a exprimat deja dorința de a se recăsători cu Torres.

Cea mai atipică primă doamnă a fost Keiko Fu­jimori, fiica foarte controversatului Alberto Fujimori, care a prezidat Peru (1990-2000) și se află încă în închisoare pentru masacrele co­mandate în timpul mandatelor sale. Keiko a fost și ea candidată la președinție în 2011, pier­zând cu un scor foarte bun în fața ac­tua­lului președinte peruan, Ollanta Humala. În fi­ne, tot în Peru soția lui Humala, Nadine Here­dia, a fost evocată ca o posibilă succesoare a acestuia pentru alegerile din 2016, în ciuda negării oficiale a acestor zvonuri. //

 

Note:

1. Precum și alegerea unei rude de sânge a președintelui în funcție.

2. Dintre cele 20 de țări din America Latină, doar două permit alegerea fără limite a președintelui: Venezuela și Nicaragua. Patru alte țări permit realegerea pentru două mandate succesive: Brazilia, Columbia, Argentina și Republica Dominicană. În Ecuador și Bolivia, președintele poate avea chiar trei mandate. Toate celelalte 12 țări includ interdicția realegerii sau interdicția de a avea două mandate pe parcursul vieții unui președinte (doar un mandat în viață în Mexic, Honduras, Guatemala și Paraguay).

TAGS:

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: redactia@revista22.ro

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2024 Revista 22