Pe aceeași temă
Primavara araba, recentele manifestatii din Turcia si rasturnarea “spectaculoasa a autoritatii “ fratilor musulmani din Egipt au reprezentat momente de analiza in evaluarea impactului dintre spatiul laic si cel musulman. Intentiile acestor miscari erau clare. Teoria islamica incepuse sa piarda teren in disputa cu modernizarea societatii si inscrierea ei pe o traiectorie impusa de dezvoltarile occidentale.
Unul din interesantele intalniri dintre cele doua lumi il reprezinta fara indoiala evolutiile din timpul si dupa tragicele evenimente din spatiul fost iugoslav. Daca pana la caderea comunismului in regiune totul trecea sub o desfasurare normala, convietuirea dintre ortodoxsi, catolici si musulmani era ceva firesc, razboiul a schimbat cu mult datele problemei.
Gandurile ascunse de mult, privind crearea unei entitati musulmane in Balcani, au devenit vizibile iar lideri acesteia si-au construit scenarii care vizau in mod evident separarea. Ce a ramas, inca, neexplicat, este naivitatea gandirii ce promova ideia ca Europa va putea accepta si incuraja crearea unui stat musulman in centrul continentului.
Euforia momentului nu este o explicatie chiar daca a fost sprijinita de valul de ajutor financiar acordat de lumea islamica in timpul conflictului, musulmanilor din Bosnia. Inmultirea moscheilor nu a incurajat decat promovarea invataturilor islamice intr-o zona in care dominatia otomana lasase urme, dar acest lucru nu era suficient. Interventia in dispute, uneori brutala a SUA si NATO, a aratat ca interesele privind dominarea regiunii erau altele iar visele musulmane ramaneau vise. Sutele de musulmani naturalizati in spatiul bosniac si-au mentinut, totusi, ideia constructiei unui stat musulman pe acel terioriu ajutati si de circumstante locale. Din pacate toate aceste intentii se indreptau spre o forma aplicata de extremism, dispus sa preia toate metodele dezvoltate in alte regiuni care nu deranjau, inca, statul dar atrageau atentia. Fenomenul extremismului avea sa capete o dezvoltare aparte in regiune, in conditiile unei alimentarii speciale cu teorii din lumea musulmana, prin aceasta poarta a Orientului care era Balcanii.
Extremismul a devenit astfel o cauza cat si o consecinta a unor evenimente din regiune care au adancit neincrederea dintre comunitati, contribuind nu de putine ori la izbucnirea violentei si actelor de terorism.
Persistenta saraciei, marginalizarea voita sau nu a unor grupuri vinovate ca s-au nascut intr-un spatiu geografic dorit de altii, au creat premisele continuitatii istorice a dorintei rupturii dintre comunitati. Dizolvarea fostei Iugoslavii - remarca un analist politic - i-a arhivat pe vechi extremisti puternic inradacinati in miscarile de eliberare nationala nationala dar i-a pastrat – apreciem noi - ca puncte de referinta pentru sofisticarea noului curent extremist.
In epoca post-comunista au aparut „extremisti locali” care alaturat valului islamic radical, patruns in timpul razboiului din Bosnia, au inceput sa construiasca propria lume in spatiul balcanic.
Hristianska Organizacija (Organizatia Crestina ) din Macedonia, este un exemplu de adaptare la noile conditii uzand de mijloace ce pot fi folositorare atingerii scopului actiunii.
Macedonia zilelor noastre este o societate aflata in plina reconstructie, multietnicitatea fiind o trasatura dorita si dificil de atins. Conflictul din 2001 a aratat clar ca fara convietuire dintre ortodocsi si musulmani societatea nu are viitor.
De aici si cautarile care nu s-au terminat pana astazi, privind o baza multietnica care sa nu poate fi distrusa de posibile dispute dintre cele doua religii.
Este adevarat ca in acest proces complex de redefinire a coordonatelor necesare securitatii si sigurantei statului, o parte din vechii extremisti au fuzionat cu sistemul social normal.
Acestia au fost absorbiti de institutiile politice si de birocratia de stat si nu mai sunt interesati sa fie pe strazi sau in spatii ascunse.
„Reciclarea” extremistilor pe scena politica – apreciaza profesorul Pendarovski de la American College University din Skopje - a fost o reusita in Macedonia pentru ca in 2001 acestia incercau sa submineze statul iar astazi il sustin. Aceasta afirmatie trebuie privita, insa, cu atentie pentru ca unele evenimente din aceasta tara au aratat ca extremismul cu radacini musulmane este departe de a incheia obiectivele in Balcani.
Uciderea a cinci macedoneni langa Skopje, de catre o grupare extremista, a starnit un val de reactii din partea populației care cerea pedepsirea dupa reguli si criteri entice si religioase alimentand astfel dezvoltarea faliei dintre musulmani albanezi si crestini. Grupurile extremiste nu au pierdut momentul si au intrat pe scena politica cu propuneri care vizau direct o noua ordine sociala.
Mijloacele folosite in actiunile extremiste, mult mai sofisticate, au aratat ca atacurile asupra societati sunt mult mai bine pregatite si fara atentia speciala a statului, cursul evenimentelor poate fi usor schimbat.
Doua organizatii extremiste din Serbia Obraz si SNP 1389 sunt exemplu privind diversificarea mijoacelor de penetratie sociala prin folosirea internetului care dupa un oficial de la TransConflict Serbia - este un teren foarte fertil pentru popularizarea ideilor extremiste. Recrutarea noilor membri, stabilirea de conexiuni intre organizatiile similare din toata lumea, brainstormingul, sunt numai cateva din formele pe care extremismul incearca sa le dezvolte in noile conditii. Manifestatiile din Turcia au arata rolul mijloacelor de comunicare in mobilizarea populatiei, la fel si in timpul primaverii arabe. Evenimentele electorale din Serbia si Grecia au dat „nastere” unor noi organizatii precum Obraz, Nasi, 1389 si Dveri care fara o influenta politica mare au atras, totusi, atentia prin nivelul lor de mobilizare a societatii in momente critice.
Un grup albanez intitulat, Armata Teritoriilor Ocupate ale Albaniei (ACTOSH) se proclama aparatorul nordului Kosovo ignorand statul, pentru a evita formarea „unei Republici Srpska pe teritoriul albanez”. Ori aceste obiective nu au nicio legatura cu ordinea sociala care este apanajul autoritatii nationale.
Analistii politici sunt de acord ca in ultima perioada tot mai multi tineri participa la actele de extremism si asta pentru ca guvernele nu au adoptat pozitii ferme fata de aceste manifestari, fapt ce a incurajat asemenea actiuni.
In aceasta perioada de framantari in special de natura economica, tinerii sunt relativ dezavantajati devenind o masa vulnerabila pentru manipulare si acceptare a teoriilor conspirationiste care sunt argumentate de explicatii simpliste.
Momentul electoral din unele tari balcanice a fost folosit din plin de grupurile extremiste care au incercat sa induca ideia ca electoratul s-a schimbat si nu mai este la indemana catorva partide.
Exemplele de referinta au fost date de situatiile electorale din Serbia si Grecia.
Semnalul ce trebuie tras dupa masacrul din Macedonia trebuie inteles ca o invitatie la o analiza serioasa a fenomenului extremismului care conlucreaza cu formatii similare indiferent de distanta geografica si orientarea religioasa.
Intr-o lucrare intitulata „Fantomele Balcanilor” un journalist independent Robert D. Kaplan scria ca „Balcanii au produs primii teroristi ai secolului care jurau credinta patriei cu mana pe un pistol si o Biblie ortodoxa”. Proliferarea unei asemenea ideologii a fost facilitata si de conditiile de viata aspre, caracterizate de greutati economice si spirituale. Asupra semanticii termenelor de terorist si extremist se poate discuta, dar un lucru ramane, orice manifestare impotriva ordinii unui stat conduce spre ideologii periculoase.
Conflictele balcanice nu pot juca rolul de argumente pentru manifestarile extremiste de astazi ramanand amintiri dureroase consemnate de istorie. Legaturile dintre incercarile lumii musulmane de a patrunde in regiune si spatiul acesteia au devenit vizibile inca din perioada conflictului iugoslav.
Extremismul in Balcani a fost completat nefericit de patrunderea in Bosnia a laturii ultra-conservatoare a ramurii sunite a Islamului, wahabitii.
Ideologia acestei organizatii are la baza profetiile lui Muhammad ibn Abd-al-Wahhab (sec. XVII) care proclama necesitatea purificării Islamului de orice inovatie. Unicitatea si unitatea lui Allah este doctrina cea mai importanta care poate fi extinsa si in aceasta parte a Europei. Intr-un raport intern din 2009 al NATO se mentioneaza, printre altele, ca alaturi de aceste incercari Arabia Saudita si Iranul au finantat gruparea „Activ Islamic Youth” (Tineretul Islamic activ) din Bosnia formata din mujahedini cu cetatenie bosniaca pentru pregatirea unor actiuni extremiste.
Ce legatura exista intre aceasta radicalizare islamica si lumea musulmana din Balcani tine de o explicatie extrem de complexa pentru ca, inca, exista o diferenta vizibila intre islamismul lumii arabe si cel balcanic.
Zbigniew Brzezinski, fost consilier prezidential al presedintelui Jimmy Carter sesiza o similitudine geopolitica relevanta cu „tenta spectaculara” intre problematica specifica a „Balcanilor traditionali” si cea a zonei populate masiv de musulmani din Orient, intitulata de el emblematic „Balcanii mondiali”. In esenta radicalismul Islamic a gasit un teren mult mai propice in Balcani datorita comunitatii musulmane de aici decat in Europa. Printre adeptii religiei musulmane, bosniacii trec drept cei mai liberali si toleranti. Majoritatea sunt suniti iar in Bosnia convietuirea multiconfesionala are o traditie seculara, astfel ca – apreciaza imamul bosniacilor din Germania – musulmani veniti au gasit un model prin care sa-si conserve credinta si cultura, descoperind tot odata cum sa-si practice religia intr-un stat laic. Razboiul din Bosnia a schimbat, insa, radical situatia care s-a indreptat spre un proces de radicalizare a musulmanilor. In tara si-au facut aparitia organizatii fundamentaliste straine de spiritual regiunii dar cu obiective clare de destabilizare a zonei si in ultima instanta a Europei. Prin acordarea cetateniei bosniace mai multor militanti arabi s-a creat in acest spatiu o disputa intre cei veniti cu tendite de provaduire a unui islam radical si cei locali. Aici apare un paradox: musulmanii din Bosnia care se intituleaza Wahabiti militeaza pentru valori ce nu au de-a aface cu islamul, constituind - dupa un analist local – mai degraba o miscare politica decat o comunitate religioasa. In aceasta situatie racolarea de noi adepti de catre islamistii radicali se bazeaza pe puterea banului si mai putin pe convingerea spirituala.
Evenimentele din ultima perioada din Macedonia, Bosnia si Kosovo au aratat ca extremismul si islamismul radical nu au granite iar atunci cand interesele o cer se pot sprijini reciproc.
Armonizarea legislatiei intre toate tarile din regiune poate deveni factorul de prevenire in comun a activitatilor de atragere a noi adepti la extremism si islamisul radical si asta in contextul situatiei de criza economica, care nu a ocolit Balcanii.
Dupa unele estimari in zona se gasesc peste 5000 de islamisti radicali „caliti” in razboaiele din Bosnia, Kosova si Macedonia, mai mult, acestia si-au creat structuri organizate in care isi planifica actiunile extremiste si tintele viitoare.
Situatia din Balcani fata de extremism si islamismul radical impune o analiza mult mai atenta, care din pacate nu este la nivelul real, reactia autoritatilor este mai mult declarativa si mai putin concreta.
In Serbia biroul procuraturii statului face, formal, apel la Curtea Constitutionala pentru a interzice grupurile ultranationaliste Nasi si Miscarea Poporului Sarb. Directorul pentru Balcanii Vestici pentru Apararea Drepturilor Cetatenesti crede ca guvernul „nu are nicio intentie de a implementa interdictia si ca procedurile curtii nu sunt nimic mai maimult decat expresia guvernului care pretinde ca ar face ceva in legatura cu extremismul din Serbia”.
La Zagreb, guvernul interzice un miting al partidelor europene de extrema dreapta organizat de Partidul Purist Croat al Drepturilor conoscut prin actiunile sale de celebrare a regimului pronazist Ustashe din Croatia perioadei celui de –al Doilea Razboi Mondial.
Aprecierile privind masura guvernului au fost diferite dar cu concluzi ca „interdictia manifestatiei de la Zagreb este un semn ca Croatia pare mai putin dornica sa tolereze astfel de manifestatii”.
Rezultatele ultimilor alegeri din Serbia au aratat clar ca distanta dintre nationalisti si democrati si socialisti nu este mare iar castigarea presedintiei de catre un fost nationalist demonstreaza ca scena politica se schimba. In acest context extremismul are loc liber de exprimare si este favorizat si de tensiunile politice existente, proliferarea crimei organizate, somajul ridicat si, in general, pauperizarea sociala care ramane factorul generator de instabilitate a regiunii Balcanilor de Vest.
