Pe aceeași temă
Alegerile prezidentiale anticipate din Georgia au fost castigate de fostul presedinte Mihail Saakasvili cu 51% din voturi, pe locul doi situandu-se liderul opozitiei unite Levan Gaceciladze cu 25,7%.
Nici nu s-au inchis bine sectiile de votare, sambata, 5 ianuarie, ca in mica, dar agitata republica caucaziana a si inceput razboiul exit-poll-urilor. Primul exit-poll dat publicitatii a fost realizat de organizatia ucraineana Cauza Comuna Europeana si atribuie victoria liderului opozitiei, Levan Gaceciladze, cu 31%, pe locul doi situandu-se Mihail Saakasvili cu 24,4%. Acest sondaj a fost comandat de canalul TV Imedi, aflat in proprietatea miliardarului georgian exilat la Londra, Badri Patarkatisvili, un critic al presedintelui Saakasvili. Un alt exit-poll comandat de 4 canale TV care sunt controlate de putere oferea cu totul alte cifre: Saakasvili castiga alegerile inca din primul tur cu peste 50%, candidatul opozitiei aflandu-se la aproape 30 de procente in urma lui. Gaceciladze a luat in considerare exit-poll-ul care-l da pe primul loc, declarandu-si victoria, in alegeri, in timp ce Saakasvili si simpatizantii sai si-au sarbatorit victoria imediat dupa inchiderea urnelor, in cladirea Filarmonicii. Dupa ce Comisia Electorala Centrala a inceput sa publice rezultatele partiale potrivit carora Saakasvili se afla pe primul loc cu peste 50% din voturi, acesta a calificat alegerile drept "cele mai corecte din istoria Georgiei". Potrivit lui Saakasvili, "Georgia a dovedit ca poate avea alegeri libere, democratice, transparente si cu adevarat corecte". De cealalta parte, candidatul opozitiei si-a chemat sustinatorii la miting a doua zi, ca sa protesteze impotriva "falsificarii alegerilor". Frigul si caderile masive de zapada care au dus la intreruperea transportului in capitala au facut ca la miting sa nu se stranga mai mult de 10.000 de simpatizanti. In functie si de rezultatul final al alegerilor, opozitia a anuntat ca va relua protestele dupa Craciun, incepand cu 8 ianuarie. In 2004, dupa "revolutia trandafirilor", Saakasvili a castigat alegerile prezidentiale cu 97%.
Saakasvili
In urma manifestatiilor de masa ale opozitiei de la inceputul lunii noiembrie, Saakasvili a anuntat organizarea de alegeri prezidentiale anticipate. Primul mandat al presedintelui se incheia la inceputul anului 2009. Decizia lui Saakasvili de a renunta la un an din mandat era cu atat mai surprizatoare, cu cat opozitia ceruse organizarea de alegeri parlamentare in primavara lui 2008 (cele din martie 2004 au fost castigate de blocul Saakasvili-Burdjanadze cu 76,06%), pentru ca nu cumva ele sa se desfasoare simultan cu cele prezidentiale, la sfarsitul anului. Saakasvili a prins pe picior gresit opozitia, care nu avea pregatit un candidat cu sanse la victorie, asigurandu-si in acest fel un al doilea mandat de presedinte al Georgiei.
Realizarile primului mandat nu sunt spectaculoase. In afara de inlaturarea de la putere a lui Aslan Abasidze, in mai 2004, urmata de reinstaurarea autoritatii centrale in Adjaria, proiectul refacerii integritatii teritoriale a Georgiei n-a inregistrat niciun progres in Osetia de Sud si Abhazia. Insistenta cu care a cerut retragerea bazelor militare rusesti de la Ahalkalaki si Batumi a dat rezultate, la 31 martie 2006, la Soci, semnandu-se un acord ruso-georgian privind evacuarea trupelor ruse. Lupta impotriva marii coruptii este tot mai mult vazuta ca un instrument de redistribuire a fostelor proprietati ale statului intre diferite clanuri. Iar retorica agresiv antiruseasca a adus mari pagube economiei georgiene. Accesul produselor agricole pe piata Federatiei Ruse este blocat, suferind zeci de mii de gospodarii taranesti din aceasta cauza. Si, cum temele antirusesti se bucura inca de succes in Georgia, Saakasvili diabolizeaza orice opozant, acuzandu-l ca ar fi agent al Moscovei. Mai greu sunt de manipulat organizatiile internationale, care mentioneaza in rapoartele lor pe 2007 un regres evident al democratiei in Georgia si o crestere a tendintelor autoritariste (cel mai recent raport a fost dat publicitatii de Freedom House). In plus, pretentia lui Saakasvili ca el este singurul garant al orientarii prooccidentale a Georgiei este neintemeiata, majoritatea covarsitoare a clasei politice de la Tbilisi fiind orientata spre UE si NATO.
Opozitiei i-a lipsit un program politic coerent. Gaceciladze, candidatul opozitiei unite, clasat pe locul al doilea, cunoscut drept "regele vinului", fiind presedintele companiei Georgian Wines & Spirts, a afirmat ca vrea sa castige alegerile prezidentiale pentru a desfiinta functia de presedinte si a transforma Georgia dintr-o republica semiprezidentiala intr-una parlamentara.
Patarkatisvili
Cea mai zgomotoasa campanie electorala i-a apartinut miliardarului Badri Patarkatisvili, despre care Saakasvili afirma ca ar fi adevaratul lider al opozitiei si finantatorul ei si ca ar avea relatii cu serviciile secrete rusesti. Patarkatisvili, un apropiat al lui Boris Berezovski, miliardar rus, refugiat politic in Marea Britanie, a facut obiectul mai multor cereri de extradare formulate de Procuratura Generala a Moscovei, incepand cu iulie 2001, fiind acuzat ca ar fi organizat fuga de sub excorta a lui Nikolai Gluskov, director general adjunct la Aeroflot, intr-un dosar care-l viza pe Berezovski. Patarkatisvili mai este coleg cu Berezovski si in Dosarul Logovaz, pentru care Procuratura Rusiei a cerut alt mandat de extradare. De altfel, Patarkatisvili i-a fost alaturi lui Berezovksi in toate afacerile: Logovaz, ORT-Reklama, TV-6 Moskva, Aeroflot, Sibnefti (a fost presedintele comisiei de privatizare, cumparator fiind Berezovski), trustul de presa Kommersant. Dupa ce a fugit din Rusia, Patarkatisvili s-a stabilit la Tbilisi, unde a pus bazele trustului de presa Imedi (2002). Este cel mai bogat om de afaceri georgian, a fost ales presedinte al Comitetului Olimpic al Georgiei si presedinte al Federatiei Oamenilor de Afaceri. In aceasta ultima calitate, in primavara 2006, Patarkatisvili a criticat unele actiuni ale autoritatilor de la Tbilisi pe motiv ca pun in pericol capitalul privat. Administratia prezidentiala a reactionat violent, numindu-l "liderul secret al opozitiei". Intrat in dizgratia lui Saakasvili, Patarkatisvili s-a retras la Londra, alaturi de Berezovski.
Okruasvili
Iraklie Okruasvili este autorul moral al crizei politice de la Tbilisi. Fara el, spun mai multi analisti, n-am fi avut opozitia unita si nici alegeri prezidentiale anticipate. La doar 31 de ani a fost numit, in decembrie 2004, ministru al Apararii. A fost considerat unul dintre politicienii cei mai loiali presedintelui, facand parte din cercul intim al lui Saakasvili. La 10 noiembrie 2006 a fost numit ministru al Dezvoltarii Economice, functie din care a demisionat peste o saptamana. Intrebat despre demisia lui Okruasvili, presedintele a raspuns ca acesta intentioneaza sa-si continue studiile in strainatate.
In loc sa-si continue studiile, Okruasvili a anuntat, la 25 septembrie 2007, infiintarea unui partid de opozitie, iar seara, invitat la postul Imedi, a facut acuzatii foarte grave la adresa lui Saakasvili, aflat in acel moment la ONU. Printre altele, a spus ca Zurab Jvania, fostul premier si coleg de "revolutie a trandafirilor" cu presedintele, a fost asasinat si nu a murit axfisiat cu dioxid de carbon in propria locuinta, cum s-a spus oficial; ca membrii familiei lui Saakasvili sunt implicati in afaceri grave de coruptie; ca a fost de fata atunci cand presedintele i-a cerut ministrului de Interne sa-l "pedepseasca" pe un deputat care a indraznit sa-l critice pe Saakasvili, ceea ce s-a si intamplat la 14 iulie 2005, cand deputatul a fost batut in plina zi, ajungand in spital; si ca presedintele i-ar fi sugerat, la inceputul lunii iulie 2005, sa-l asasineze pe omul de afaceri Patarkatisvili. Acest interviu din seara zilei de 25 septembrie 2007 a marcat inceputul razboiului "kompromatelor" (prescurtarea de la "materiale compromitatoare", in limba rusa, de unde este preluat si in georgiana).
La doua zile dupa ce l-a acuzat public pe presedinte, Okruasvili a fost arestat si anchetat de procuratura pentru fapte de coruptie. Intr-adevar, procuratura ancheta inca din vara 2007 coruptia din Ministerul Apararii. I s-au adus si alte invinuiri care nu erau legate de domeniul apararii. Potrivit procuraturii, Okruasvili escrocase pe proprietarul companiei de telefonie mobila GeoCell, care a fost santajat sa cedeze pachetul de actiuni. Procuratura a anchetat si invinuirile pe care Okruasvili le-a adus presedintelui. Intr-o inregistrare prezentata ziaristilor la 8 octombrie de adjunctul procurorului general si difuzata de toate televiziunile, Okruasvili retracta toate acuzatiile aduse lui Saakasvili, explicand ca prin acele acuzatii dorea sa obtina "dividende politice". In cazul fostului ministru al Apararii, instanta a fixat o cautiune de aproximativ 6 milioane de dolari SUA, urmand sa fie judecat in libertate. Cautiunea a fost platita de Tamaz Nijaradze, om de afaceri apropiat de Saakasvili. Cu o viza de Franta in pasaport, Okruasvili a fugit la München. Reprezentantii opozitiei afirma ca el a fost obligat de putere sa paraseasca Georgia inaintea inceperii actiunilor de protest din 2 noiembrie, asa explicandu-se de ce un apropiat al presedintelui i-a platit cautiunea. La randul ei, Procuratura declara ca a permis plecarea lui Okruasvili in strainatate din cauza unor probleme medicale. La 6 noiembrie, Imedi a difuzat un interviu cu fostul ministru al Apararii, in care acesta confirma toate acuzatiile impotriva lui Saakasvili, pe care le-ar fi retractat anterior din cauza presiunilor la care ar fi fost supus. A doua zi, 7 noiembrie, politia si trupele speciale au intervenit in forta impotriva celor 3.000 de demonstranti adunati in fata parlamentului din Tbilisi, 500 dintre acestia ajungand la spital. Autoritatile au explicat interventia brutala care a socat Occidentul prin faptul ca doreau sa elibereze carosabilul, redandu-l circulatiei. Saakasvili a instaurat starea de urgenta pentru 15 zile, nu inainte de a da vina pe serviciile secrete rusesti pentru tulburarile din capitala. In aceeasi seara, trupele speciale au luat cu asalt canalul TV Imedi. A doua zi, presedintele a anuntat convocarea de alegeri prezidentiale anticipate, acceptand astfel cererea opozitiei, care nu dorea desfasurarea simultana a celor doua scrutine, prezidential si parlamentar.
Demonstratiile din fata parlamentului abia daca mai adunau cateva mii de oameni, cand Procuratura Generala l-a acuzat pe Patarkatisvili ca i-a dat 500.000 de euro lui Okruasvili pentru a organiza actiunile de protest. Drept urmare, impotriva miliardarului georgian aflat la Londra s-a inceput urmarirea pentru organizarea unui complot cu scopul rasturnarii regimului. La 14 noiembrie, Procuratura a cerut, iar instanta a aprobat anularea eliberarii conditionate a lui Okruasvili, care a fost dat in urmarire generala. 10 zile mai tarziu fostul ministru a fost arestat la München. Acum se afla intr-o inchisoare din Berlin, asteptand raspunsul la cererea de azil in Franta.
In plina campanie electorala, Procuratura a dat publicitatii inregistrarea unei convorbiri in care Patarkatisvili ii oferea 100 de milioane de dolari sefului departamentului de interventie operativa a Ministerului de Interne ca sa-l aresteze pe ministrul de Interne, sub pretextul falsificarii alegerilor. Contactat la Londra, Patarkatisvili nu a negat, explicand ca ar fi dat banii pentru ca trupele speciale sa nu actioneze impotriva poporului care va iesi la demonstratie peste cateva saptamani, pe 6 ianuarie, acuzand falsificarea alegerilor prezidentiale.
Cat despre alegeri, observatorii internationali OSCE, CSI, Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei si Parlamentului European au constatat ca au fost "in general" corecte si ca "democratia georgiana a facut un pas important inainte".
