Impactul geopolitic al petrolului ieftin

Martin Feldstein | 09.12.2014

Pe aceeași temă

Preţul petrolului a scăzut cu mai mult de 25% în ultimele cinci luni, la mai puţin de 80 de dolari pe baril. Dacă preţul rămâne la acest nivel, vor apărea efecte importante - unele bune, altele rele – pentru multe ţări din întreaga lume. În cazul în care preţul scade în continuare, aşa cum se preconizează, consecinţele geopolitice asupra unor ţări producătoare de petrol ar putea fi dramatice.

 

Preţul petrolului în orice moment depinde de aşteptările actorilor de pe piaţă cu privire la viitoarea cerere şi ofertă. Rolul aşteptărilor face ca piaţa petrolului să fie foarte diferită de majoritatea celorlalte pie­ţe. Pe piaţa legumelor proas­pete, de exemplu, preţurile trebuie să echilibreze cererea şi oferta pentru recolta ac­tuală. În schimb, producătorii de petrol şi alţi actori din industrie pot să nu scoată stocurile pe piaţă, în cazul în care cred că preţul acestora va creşte mai târziu, sau pot aproviziona suplimentar pia­ţa, dacă prevăd că preţul va scădea.

 

Aşteptările pieţei reflectate în preţul de astăzi înseamnă cerere scăzută şi ofertă crescută în viitor. Scăderea cererii e influenţată atât de vul­nerabilitatea actuală a activităţii eco­no­mice, în special în Europa şi China, cât şi, mai important, de modificările pe termen lung în tehnologie, care vor creşte eficienţa con­su­mului de combustibil al maşinilor şi vor spori uti­lizarea energiei solare şi a altor surse non­petroliere. Creşterea potenţială pe viitor a ofer­tei de hidrocarburi reflectă noile opor­tu­nităţi rezultate din fracturarea hidraulică, din dezvoltarea extracţiei din nisipuri bituminoase în Canada şi din recenta decizie a Mexicului de a permite companiilor petroliere străine să dezvolte resursele de energie ale ţării. Aceste modificări ale cererii şi ofertei sugerează că preţul viitor al petrolului va fi mai mic decât anticipa in­dus­tria până acum câteva luni.

 

Preţul de astăzi al petrolului este legat şi de anticiparea ratelor dobânzilor viitoare. Mai precis, din punct de ve­dere al investiţiilor, pro­du­că­torii de petrol au de ales: pot creşte producţia acum, vânzând surplusul la preţul actual şi investind veniturile la rata exis­tentă a dobânzii pe termen lung, sau pot lăsa ţiţeiul în pământ, ca pe o investiţie în vi­i­tor. O rată scăzută a dobânzii îi încurajează pe pro­ducători să ţină petrolul în pământ. Cu excepţia cazului în care se schimbă aş­tep­tă­rile cu privire la elementele fundamentale ale cererii şi ofertei, creşterea ratei dobânzilor va determina ieftinirea în continuare a petrolului.

 

Preţul scăzut al petrolului este o veste bună pentru economia Statelor Unite, deoarece implică venituri reale mai ridicate pentru consumatorii americani. În SUA, preţul mai mic transferă venitul real de la corporaţiile petroliere către gospodării, ceea ce creşte con­sumul pe termen scurt, deoarece po­pu­laţia cheltuieşte o proporţie mai mare din venituri decât o fac companiile. Din acelaşi motiv, preţul mai mic oferă un impuls cererii agregate şi în Europa, Asia, precum şi în alte regiuni importatoare de petrol.

 

Marii învinşi de pe urma scăderii preţului petrolului includ mai multe ţări care nu sunt prieteni ai Statelor Unite şi ai aliaţilor aces­tora, precum Venezuela, Iran şi Rusia. Aceste ţări sunt puternic dependente de veniturile din petrol, pe care se sprijină cheltuielile gu­vernamentale – mai ales programele masive de transfer. Chiar şi la 75 sau 80 de dolari pe baril, aceste guverne vor avea greutăţi în fi­nanţarea programelor populiste de care au nevoie pentru a menţine susţinerea po­pu­laţiei.

 

Deşi Arabia Saudită şi multe dintre statele din Golf sunt, de asemenea, mari exportatori de petrol, acestea sunt diferite de alţi pro­du­că­tori în două aspecte importante. În primul rând, pentru ele, costul extracţiei de petrol este extrem de scăzut, ceea ce înseamnă că vor fi capabile să facă profit la preţul actual sau chiar la un preţ mult mai mic. În al doilea rând, rezervele financiare enorme le permit să-şi finanţeze activităţile interne şi inter­na­ţio­nale pe termen lung, în timp ce încearcă să-şi transforme economiile pentru a-şi re­du­ce dependenţa de veniturile obţinute din petrol.

 

O iefitinire în continuare a petrolului ar putea avea repercusiuni geopolitice majore. Un preţ de 60 de dolari pe baril ar crea probleme gra­ve pentru Rusia, în special. Preşedintele Vla­di­mir Putin nu ar mai fi în stare să menţină pro­gramele de transfer care îi asigură în prezent sprijinul popular. Consecinţe similare ar fi va­labile şi pentru Iran şi Venezuela. Nu e clar da­că regimurile actuale ale acestor ţări ar putea supravieţui unui viitor declin substanţial şi sus­ţinut al preţului petrolului. În schimb, este evident că ţările importatoare de petrol ar pu­tea beneficia foarte mult - aşa cum o fac deja.

 

* Martin Feldstein este profesor de economie la Harvard University.

Adaptare de RĂZVAN BRĂILEANU după Project Syndicate, 26 noiembrie 2014

 

 

TAGS:

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: redactia@revista22.ro

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2021 Revista 22