În spatele crimei din Biriulevo

Pentru mulți comentatori, violențele care au cuprins Moscova săptămânile trecute, ca răspuns la uciderea unui tânăr rus de către un caucazian, confirmă faptul că Rusia a intrat în zodia șovinismului. Însă semnificația este ceva mai complexă.

La 9 octombrie, miercuri seară, în raionul Biriulevo din sudul Moscovei, tânărul Oleg Șcerbakov a fost înjunghiat mortal de o per­soană cu semnalmente caucaziene. În următoarele zile, grupuri de neonaziști ruși i-au bru­talizat pe străini, în special pe muncitorii originari din Asia Centrală și Caucaz. Vi­neri, 11 octombrie, tele­vi­ziunile difuzează o în­re­gistrare video făcută de o cameră de supraveghere, care arată suficient de clar chipul celui bănuit că ar fi săvârșit omorul. Secvențele confirmă speculațiile privind originea ca­u­caziană. Sâmbătă și duminică, 12-13 oc­tom­brie, au loc manifestații împotriva stră­­i­nilor și a poliției care nu-și face datoria. Demonstrațiile degenerează în lupte de stradă, în momentul în care mulțimea se apropie de depozitul de fructe și legume Pokrovka. Poliția a intervenit în forță, cu gaze lacrimogene și bastoane.

Tensiunea a crescut în Biriulevo pentru că poliția nu l-a identificat și arestat pe pre­zumtivul criminal. Potrivit presei ruse, ma­nifestanții se temeau că și de această dată poliția va încerca mușamalizarea ca­zului, iar autorul crimei va rămâne ne­pedepsit. Aveau toate motivele să creadă asta. Imaginile surprinse de camerele de su­praveghere erau deja difuzate de te­le­viziuni, fără niciun rezultat. Din înre­gis­trare se vede clar că tânărul caucazian și Ksenia Popova, care apare în imagini, erau cel puțin cunoscuți, poate chiar pri­eteni. Mai mult, pe rețelele de socializare s-au purtat discuții, chiar în limba rusă, din care rezulta că în comunitatea cau­cazienilor se cunoaște identitatea celui acu­zat de uciderea lui Oleg Șcerbakov.

Sub presiunea străzii, poliția începe să ac­ționeze haotic, arestând zeci de tineri cau­cazieni. Unii comentatori văd aici o cons­pirație, alții doar nivelul profesional pre­car al poliției moscovite. Potrivit unor in­formații neoficiale, re­pre­zentanți ai structurilor de securitate și poliției s-ar fi întâlnit cu liderii co­mu­nităților caucaziene, ce­rân­du-le ajutorul pentru gă­sirea vinovatului, în caz con­trar afacerile acestora din Moscova vor avea de su­ferit. În acest context, pre­supusul autor al crimei plea­că din Moscova, spre Reazani, unde este adăpostit de rude. A doua zi, la 14 octombrie, gazda moscovită comunică poliției identitatea persoanei căutate: Orhan Zeynalov, 31 de ani, azer, șofer la baza de legume și fructe, aflat în Moscova de zece ani. Avea cazier, pro­vo­case un grav accident de circulație, în sep­tembrie 2010, pentru care a stat un an la închisoare, unde a fost pedepsit de 16 ori pentru nerespectarea regimului de de­tenție, și a primit o caracterizare negativă la eliberare.

Alungat de rude din Reazani, la cerea li­de­rilor comunității azere, Zeynalov se re­fu­giază la Kolomna, la 110 km sud de Mos­cova, unde este prins, marți, 15 octom­brie, în parcul central al orașului, de trupele speciale. Precum teroriștii de pe vremea țarilor, Zeynalov este dus în fața ministrului de Interne, Vladimir Kolo­kol­țev, întâlnirea fiind prezentată de tele­vi­ziunile ruse drept finalul fericit al întregii operațiuni.

Recapitulăm: în seara de 9 octombrie are loc crima; la 12-13 octombrie, raioanele din sudul Moscovei sunt cuprinse de mari demonstrații, împotriva străinilor, dar și a poliției, care degenerează în lupte de stradă; și abia la 15 octombrie presupusul asasin este arestat. Crima nu este neo­biș­nuită pentru un oraș cu peste 10 milioane de locuitori, cum este Moscova. Unii co­mentatori atrag atenția asupra faptului că poliția intervine în forță, făcând uz de gaze lacrimogene, doar în momentul în care mulțimea se îndreaptă către depozitul de legume și fructe de la Pokrovka. De­po­zitul aparține unei firme înființate de cau­cazienii din Daghestan. Locuitorii din Biriulevo știau că acolo este centrul cri­mi­nalității din raion, că de acolo se coor­do­nează afacerile cu droguri, arme, că acolo se află banii negri ai rețelelor crimei or­ganizate. Și, deloc sur­prinzător pentru ci­ne cunoaște realitățile moscovite, poliția a apărat din toate pu­terile baza de la Po­krovka, arestând circa 500 de manife­s­tanți.

La începutul anilor 1990, piețele de le­gume și fructe din Moscova au încăput în mâinile caucazienilor, azeri, ceceni, din Daghestan sau din Kabardino-Balkaria. Din aceste depozite de legume și fructe se scot zilnic sume uriașe, cel puțin o parte ca bani negri. Potrivit unor informații ve­hiculate în presa rusă, la Pokrovka s-ar face zilnic multe milioane de dolari. O su­mă neverosimil de mare pentru cineva nefamiliarizat cu lumea moscovită. Peste 95% din întreaga piață de legume și fructe se aprovizionează din depozitele Pokrovka, Dmitrovka și Hlebnikova. Pokrovka este controlată de grupări din Azerbaidjan și Daghestan, Hlebnikova de inguși, iar Dmi­trovski rînok (piață) de clanurile Kanokov și Kardanov din Kabardino-Balkaria.

Aceste grupări și-au asigurat monopolul pieței de legume și fructe. Mențin prețuri ridicate, ceea ce face avantajos importul de produse. Și importul este controlat de aceleași grupări. Tot acest sistem n-ar fi posibil fără ajutorul și protecția au­to­ri­tăților locale, a poliției și securității. Înalți funcționari din primărie au devenit par­teneri ai grupărilor criminale, iar poliția, FSB, procuratura asigură protecția acestor rețele. La schimb, primarul și funcționari importanți din administrația locală au căpătat acces la diverse afaceri, la fel de tenebroase, din Caucaz.

Episodul Biriulevo semnalizează nu doar creșterea periculoasă a naționalismului în Rusia. Episoadele de violență sunt un semn al crizei de încredere în putere și în autoritățile care ar trebui să asigure res­pectarea legii și ordinea publică. Sunt un semn al faptului că, atunci când instituțiile statului nu-și fac datoria, există riscul ca oamenii disperați să încerce să-și facă singuri dreptate. //