Pe aceeași temă
Camera Lorzilor, cameră superioară a parlamentului britanic, a adoptat legea în aceeași variantă cu cea adoptată deja de Camera Comunelor, transmite Reuters.
Legea va produce efecte odată cu primirea avizului regal, cel mai probabil luni, scrie The Guardian.
Legea, pe care Johnson o numeşte ”legea capitulării” - pe motiv că UE nu va mai face nicio concesie Regatului Unit, ştiind că aceasta nu va putea ieși din UE fără acord - îl obligă pe premierul britanic să ceară Uniunii Europene o amânare până pe 31 ianuarie 2020 a termenului pentru Brexit, prevăzut pentru 31 octombrie, dacă, până la 19 octombrie, premierul nu reuşeşte să obţină un nou acord cu UE sau nu primeşte aprobarea parlamentului pentru o retragere fără acord.
***
Boris Johnson a spus miercuri că ar prefera să fie ”mort într-un șanț” decât să fie de acord cu amânarea Brexitului.
Premierul britanic refuză să spună ce ar face dacă ar fi forțat să ceară Bruxelles-ului acest lucru, în contextul în care deputații aprobaseră deja când a făcut el declarația un proiect de lege în acest sens. Totodată, premierul a pledat pentru alegeri legislative anticipate, într-un discurs uneori incoerent, notează The Guardian.
”Trebuie să ieșim din UE pe 31 octombrie”, data prevăzută pentru Brexit, a spus Boris Johnson în fața ofițerilor de poliție din Yorkshire, în timp ce deputații tomai ce au aprobat un proiect de lege care cere Bruxelles-ului să amâne cu trei luni Brexitul, dacă nu este încheiat niciun acord.
Premierul, care va încerca din nou luni să convingă Parlamentul să aprobe alegeri anticipate, a spus că ”este o alegere clară pentru țara noastră”.
Întrebat dacă ar putea promite că nu va căuta niciodată o întârziere a Brexitului din partea UE, acesta a spus ”Da, pot. Aș prefera să fiu mort într-un șanț”.
Cu toate acestea, când a fost întrebat dacă își va da demisia în cazul în care va fi obligat să amâne Brexitul după adoptarea proiectului de lege care va deveni lege de luni, Johnson a evitat un răspuns.
”De ce Dumnezeu să amânăm încă o dată? Cred că este total fără rost”, a spus Johnson.
Camera Comunelor a votat miercuri propunerea legislativă a opoziției privind oprirea Brexitului fără acord până pe 31 octombrie.
Textul, propus de opoziţie şi de un grup de conservatori rebeli, printre care și nepotul fostului premier britanic Winston Churchill, exclus între timp din Partidul Conservator alături de colegii săi pentru disidența sa de partea laburiștilor, a primit 329 de voturi pentru şi 299 împotrivă.
Legea va va ajunge în Camera Lorzilor, unde urmează să fie dezbătută probabil timp de mai multe zile.
Premierul Boris Johnson a reacţionat imediat şi a spus că actul normativ pune efectiv capăt negocierilor privind Brexit-ul. El a mai declarat că legea adoptată îl forţează pe premier să capituleze în negocierile cu UE şi că privează Marea Britanie de dreptul de a decide cât de mult ar trebui să stea în UE.
Johnson a declarat totodată că guvernul nu poate funcţiona dacă parlamentul refuză să adopte ceea ce el propune. El a spus de asemenea că trebuie să aibă loc alegeri la 15 octombrie.
După ce marţi seară o alianţă transpartinică, căreia i s-au raliat şi 21 de deputaţi conservatori, a condus la adoptarea unei moţiuni care a permis votul asupra acestei legi în Camera Comunelor, Johnson a cerut miercuri convocarea alegerilor anticipate pentru 15 octombrie, dacă va fi adoptată legea care-l obligă se ceară o nouă amânare a Brexitului.
Dar el a pierdut votul din Camera Comunelor care i-ar fi permis convocarea acestui scrutin. Un nou vot se va desfăşura luni, însă opoziţia a anunţat deja că va vota împotriva anticipatelor.
În pofida unor semnale contrare de la Bruxelles, Johnson susţine că strategia sa este să obţină o înţelegere cu UE până la summitul european din 17 octombrie şi că ar exista progrese în demersul său de eliminare din acordul convenit de fostul premier Theresa May a clauzei privind ”plasa de siguranţă” nord-irlandeză. În virtutea acestei clauze, Regatul Unit ar rămâne captiv în uniunea vamală europeană până când se va găsi o soluţie care să împiedice revenirea la o frontieră fizică între Republica Irlanda şi provincia Irlanda de Nord, scrie Reuters.
