Începutul cursei electorale post-Karzai

Sâmbătă, 5 aprilie, votanții afgani au participat la primul tur de scrutin al alegerilor prezidențiale, considerate a fi unele dintre cele mai însemnate din istoria țării.

Alegerile din Afganistan au fost umbrite de uci­d­­­erea Anjei Niedringhaus, fotograf german al Associated Press, și de rănirea colegei sale, Kathy Gannon, reporter canadian, de către un polițist afgan, cu o zi înainte de alegeri. Finanțate cu 100 de milioane de dolari de către Națiunile Unite și alți donatori externi, alegerile au acoperit inclusiv regiunile cu lanțuri muntoase extrem de înalte și te­renuri abrupte. A fost ne­voie de batalioane întregi de camioane și microbuze pen­tru ca stațiile de votare să de­vină funcționale și de 3.200 de măgari pentru livrarea buletinelor de vot în satele de munte aflate la distanță.

Mare parte dintre observatorii internaționali au părăsit Afganistanul, ca urmare a atacului înregistrat la sfârșitul lunii martie la hotelul Serena din Kabul, unde aceștia erau cazați, lo­cul lor fiind luat de observatorii afgani. Deși ale­gerile din Afganistan sunt însoțite per­ma­nent de amenințări venite din partea tali­ba­ni­lor, în comparație cu alegerile din 2009, când s-au înregistrat peste 500 de atacuri, forțele ISAF au confirmat doar 100 la alegerile din acest an. Acest fapt s-a datorat închiderii fron­tierei cu Pakistanul pe perioada alegerilor, cu scopul de a reduce atacurile trans­fron­ta­liere. Dincolo de amenințările la adresa străi­nilor, cele mai mari probleme de securitate sunt prezente în regiunile rurale înde­păr­ta­te, unde controlul auto­ri­tă­ți­lor este extrem de redus. Mai mult, procentul redus de al­fa­betizare (doar 28% din po­pu­lație) face ca metoda de vot cea mai întâlnită să fie im­pri­marea degetelor cetățenilor cu cerneală de neșters pentru evitarea votărilor multiple. Aceas­tă practică îi expune pe votanții din pro­vinciile mai izolate amenințărilor talibanilor, fă­când ca ei să fie mai ușor de identificat. Din­tr-o populație de aproximativ 30 de milioane, din care doar 12 milioane cu drept de vot în in­teriorul țării, cei mai numeroși votanți se re­gă­sesc exact în zonele rurale. În ciuda acestor impedimente, la finele zilei de vot s-a estimat o participare de peste 7 milioane de afgani, mult mai mare decât la ultimele alegeri din 2009, când au participat doar 4,6 milioane.

Președintele Hamid Karzai, aflat la conducerea Afganistanului de mai bine de 12 ani, s-a aflat în imposibilitatea de a candida la alegerile din acest an, legea electorală interzicându-i trei man­date consecutive. Din cei 11 candidați ră­mași în cursa electorală, la alegerile din 5 apr­i­lie s-au prezentat opt candidați, trei dintre ei retrăgându-se din cursa electorală. Printre pre­tendenții de top s-a numărat Abdullah Ab­dullah, contracandidat al lui Hamid Karzai la alegerile din 2009, fost ministru de Externe, doc­tor oftalmolog de profesie. Într-o so­cie­ta­te precum cea afgană, în care există un pro­cent ridicat de fragmentare etnică (42% paș­tuni, 27% tadjici, 9% hazara, 9% uzbeci și al­te minorități turcice), faptul că Abdullah este jumătate tadjic și jumătate paștun l-ar putea propulsa în fruntea clasamentului. Însă sus­ți­nerea sa este mai puternică de partea mi­no­ri­tății tadjice, contracandidatul său, Ashraf Ghani, etnic paștun, având șanse mai mari să pri­mească sprijinul majorității și să îl surclaseze în lupta pentru fotoliul de președinte. Ghani, fost oficial al Băncii Mondiale, a revenit în Af­ganistan la finalul anului 2001 și a lucrat pen­tru guvernul afgan în calitate de ministru de Fi­nanțe. Absența sa îndelungată din țară îl poa­te împiedica să câștige alegerile, fiind pri­vit ca un outsider apropiat de SUA. Ca și Ab­dullah, el militează pentru schimbare, re­la­n­sare economică, combaterea corupției și în­tă­rirea sistemului de securitate. Un alt candidat, Zalmai Rassoul, etnic paștun și fost consilier de securitate națională, se diferențiază de cei­lalți candidați printr-o abordare bazată pe mo­derație și continuitate. Rassoul are susținerea președintelui actual, cei trei candidați retrași din competiție, printre care și fratele pre­șe­din­telui Karzai, Quayum, exprimându-și sus­ți­ne­rea pentru candidatura sa. Rassoul a cooptat-o în echipa sa pe Habiba Sarabi, una dintre cele trei femei care candidează la funcția de vic­e­președinte, cu scopul de a atrage de partea sa voturile femeilor din Afganistan.

Rezultatele primului tur vor fi anunțate abia la 14 mai. Deși alegerile de sâm­bătă au be­ne­fi­ciat pentru prima dată de la căderea re­gi­mu­lui taliban de dezbateri te­le­vi­zate și de in­tro­ducerea sondajelor de opinie, pro­cesul elec­to­ral este departe de a fi de­mo­cratic. Mare par­te dintre candidați au în spate „baroni locali“ renumiți pentru implicarea în războaiele civile din trecut, un nou stil de con­ducere fiind greu de implementat. Cel mai pro­babil, în primul tur de scrutin niciunul din­tre cei 11 candidați nu va reuși să câștige pes­te 50% din voturi, fiind necesar un al doilea tur, la 28 mai.  //