Industria auto și aeronautică avertizează: Căderea Schengen ar atrage costuri uriașe

Tudor Despina | 02.03.2016

Tot mai mulți actori economici europeni atrag atenția asupra costurilor pe care o eventuală prăbușire a spațiului de liberă circulație Schengen le-ar aduce.

Pe aceeași temă

 

A venit rândul industriei auto și a celei aeronautice să tragă un semnal de alarmă, pe fondul nesiguranței Schengen și a zvonurilor privind o posibilă prăbușire a spațiului de liberă circulație.

 

Prezenți la salonul auto de la Geneva, șefii Opel, Ford Europa și Daimler spun că dispariția Schengen ar afecta traficul de bunuri și mersul industriei auto. “O cădere a Schengen ar fi dezastruoasă pentru noi”, a declarat șeful Opel, Karl-Thomas Neumann, citat de Reuters. Asta în condițiile în care marii producători auto depind de piese și componente aduse din fabrici aflate pe tot continentul: în Spania, Italia, Polonia, Italia, Marea Britanie. Astfel, reactivarea controalelor la frontierele naționale ar afecta sever producția de automobile.

 

Aceeași idee a susținut-o și șeful Ford Germania, Bernhard Mattes. El a punctat că orice eventuale restricții în ce privește bunurile la nivel de granițe ar dăuna producției.

 

Avem fabrici în Germania, România, Spania și Anglia Capacitatea noastră logistică depinde de alimentarea acestor fabrici la timp. Asta e baza eficienței producției în Europa”, a spus Mattes, precizând că interesul economic este acela de a menține această stare de fapt. Și seful Daimler s-a declarat împotriva căderii Schengen. Dar șefii din industria auto nu sunt singurii îngrijorați.

 

În contextul crizei migrației și al posibilității dispariției spațiului de liberă circulație, și reprezentanții aeroporturilor au reacționat. Sute de milioane de euro ar urma să fie cheltuite pentru reconstrucția terminalelor din aeroporturi, susține asociația ACI Europe, pentru a face față unor congestii majore în ce privește traficul de persoane, odată ce Schengen dispare. Asta pentru că aeroporturile au construit terminale separate pentru Schengen și zonele non-Schengen.

 

Sunt în jur de 440 de aeroporturi localizate în țări membre Schengen și care deservesc aproximativ 1,2 miliarde de oameni (potrivit estimărilor pentru 2015), a transmis ACI Europe. “Impactul imediat (al căderii Schengen – n.r.) ar aduce niveluri fără precedent de congestii și dereglări de trafic aerian, cu potențialul afectării întregii rețele de aeroporturi”, transmite asociația.

 

La cât se ridică factura Schengen?

 

Prăbușirea spațiului de liberă circulație Schengen ar însemna o lovitură foarte grea pe care ar încasa-o economiile Uniunii Europene.

 

Viitorul Schengen este pus în această perioadă, în contextul crizei migrației, sub semnul întrebării. Mai multe capitale europene încep să devină reticente la păstrarea spațiului de liberă circulație, asta în timp ce unele state au reimpus deja controalele la frontierele interne, cu titlu provizoriu. Momentan.

 

Dincolo de impulsul de moment, aflat sub imperiul fricii de noi atentate, și în condițiile în care Europa se află sub presiunea unor valuri succesive de refugiați, statele comunitare trebuie să ia în considerare și factorul economic atunci când vor lua o decizie în această privință. Costurile unei eventuale anulări a spațiului Schengen ar putea fi mai mari decât sunt dispuse țările Uniunii să accepte.

 

Un colaps al Schengen ar putea costa Uniunea Europeană până la 1,4 trilioane de euro în următorii zece ani, relevă un studiu al Fundației Bertelsmann din Germania.

 

Într-un scenariu cu adevărat pesimist (în care reintroducerea controalelor la granițele UE ar ridica prețurile de import cu 3%), costurile pentru cea mai mare economie a blocului comunitar – cea germană – s-ar ridica până la 235 de miliarde de euro. Și asta numai în perioada 2016-2025. Franța ar urma să fie lovită de costuri până la 244 de miliarde.

 

Într-un scenariu optimist (creșterea cu 1% a prețurilor de import), căderea Schengen ar costa UE undeva până la 470 de miliarde e euro în următorul deceniu. Cele mai grave estimări, relevă studiul citat, ar duce costurile până la 1,4 trilioane de euro, sau 10% din PIB-ul anual al blocului celor 28 de națiuni UE.

 

Instalat acum peste 30 de ani, spațiul de liberă circulație Schengen numără acum 26 de membri, dintre care 22 sunt în UE. Dar ultimii ani au pus sistemul de liberă circulație sub o presiune ieșită din comun, odată cu venirea valurilor de migranți în Europa.

 

Dacă Europa decide să-și reactiveze controalele la granițe, creșterea economică și așa slăbită ar suferi noi presiuni”, spune președintele Fundației Bertelsmann, Aart de Geus.

 

În plus, nu vorbim aici numai despre un profund regres simbolic pentru Europa unită, în condițiile în care căderea Schengen ar crește costurile pentru companii și consumatori, prin creșterea timpului necesar cu transportul bunurilor pe continent. Franța și Germania ar urma să sufere consturi minime, indiferent de modul în care evoluează lucrurile, de 80,5, respectiv 77 de miliarde de euro până în 2025. Colapsul spațiului de liberă circulație ar produce efecte și dincolo de continentul european. Studiul citat relevă că Statele Unite și China ar suporta cea mai mare povară în următoarea decadă, undeva între 91 și 280 de miliarde de euro.

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: [email protected]

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2019 Revista 22