Pe aceeași temă
''Ungurii au afirmat foarte clar că nu doresc să vadă imigranți ilegali'', a spus Orban, conform MTI, preluată de Agerpres, în legătură cu procedura de infringement declanșată recent de Comisia Europeană contra Ungariei. El a adăugat: "Poți trage unui guvern un pumn în burtă", dar acest lucru nu poate fi făcut unei întregi țări.
Viktor Orban a insistat asupra faptului că rata de participare ridicată la referendumul organizat de guvernul ungar în legătură cu migrația înseamnă că "o întreagă țară caută mijloace pentru a susține poziția acestuia de a nu permite intrarea oamenilor cu culturi și civilizații diferite".
În urmă cu trei zile, ministrul de externe ungar Peter Szijjarto a subliniat că țara sa nu va ceda în fața încercării Comisiei Europene de a "șantaja" statele membre ce refuză să pună în practică sistemul de redistribuire a migranților.
Comisia Europeană a anunțat marți declanșarea procedurii de infringement (încălcarea prevederilor tratatelor Uniunii Europene) împotriva Ungariei, Cehiei și Poloniei, întrucât acestea nu au respectat deciziile Uniunii Europene privind redistribuirea solicitanților de azil între țările membre. Lideri central și est-europeni, îndeosebi premierul ungar, s-au pronunțat în repetate rânduri împotriva planului UE de redistribuire a migranților.
Referitor la unele critici venite dinspre Germania, Viktor Orban le-a cerut politicienilor germani "să lase Ungaria în pace și să nu o implice în campania lor electorală".
''Ceea ce dorim este o Ungarie ungară, o Europă europeană. Nu vom participa la experimente menite să schimbe Ungaria sau Europa, în care tradițiile culturale ale Europei ar fi măturate pentru a fi înlocuite de un amestec de alte culturi, religii și mentalități, permițând maselor întregi de oameni să intre fără control'', a spus Orban.
Candidatul Partidului Social-Democrat (SPD) la postul de cancelar al Germaniei la alegerile din septembrie, Martin Schulz, sugerase că în cazul în care Ungaria nu acceptă migranți în cadrul sistemului de redistribuire a acestora, pe bază de cote, între statele membre atunci Budapesta ar trebui să primească mai puține fonduri de la bugetul Uniunii Europene decât în mod normal. El a spus că afluxul de refugiați către continentul european în ultimii ani "nu este o problemă germană, ci o provocare europeană".
Planul de relocare a 160.000 de refugiați a fost adoptat în septembrie 2015 în pofida faptului că Ungaria, Cehia, Slovacia și România au votat împotriva lui. Deși în general s-a opus acestui mecanism, Polonia a votat în cele din urmă, alături de majoritatea țărilor membre, în favoarea sa. Statele membre ale UE s-au angajat ulterior să preia alți 22.000 de refugiați din state vecine Siriei, respectiv Turcia, Iordania și Liban.
Cu Turcia a fost încheiat în martie 2016 un acord prin care autoritățile de la Ankara s-au angajat să primească înapoi migranții ce debarcă în Grecia, care trec prin Turcia venind mai ales din Orientul Mijlociu, statele blocului comunitar acceptând în schimb să preia un număr echivalent de refugiați sirieni direct de pe teritoriul turc, în limita unui plafon de 72.000.
