Pe aceeași temă
Peste o luna si ceva, la începutul lui mai a.c., se introduce un nou sistem de judecata în Japonia, si anume Saiban-in, numai în caz de omor si în prima instanta. Este vorba de introducerea sistemului de judecata cu „jurati“. Atentie! Sistemul nu e identic cu cel din SUA, pentru ca acolo judecatorul prezideaza instanta, dar nu participa la judecata, însa în sistemul japonez care va fi introdus în luna mai, trei judecatori si sase saiban-ini (adica jurati) participa la judecata si la condamnare. Vreau sa va explic însemnatatea acestui aspect pentru Japonia. Pentru a înlesni întelegerea problemei, as fi vrut sa folosesc termenul de „juriu“ în loc de saiban-in, dar guvernul japonez nu doreste sa foloseasca termenul „juriu“ pentru ca nu cumva sa fie interpretat gresit, ca fiind identic cu cel din sistemul american. De aceea, am sa las termenul japonez ca atare, chiar daca apare în context strain.
Saiban înseamna instanta sau proces, iar in înseamna membru. Asadar, saiban-in înseamna membri ai dezbaterii judiciare, cu alte cuvinte, un complet de judecata. Acum, în Japonia, procesele sunt judecate numai de catre judecatori. Începând cu luna mai, în toate cazurile de omor, se judeca dupa regula majoritatii, dar la pronuntarea sentintei respective trebuie sa fie de acord cel putin un judecator din cei trei. Un lucru nou numai în sistemul japonez: victima sau un membru al familiei victimei poate sa participe împreuna cu procurorul si sa puna întrebari inculpatului în instanta.
Doua aspecte imediate vor iesi la iveala. Primul: victima poate sa influenteze profund sentimentele juratilor prin discursul elocvent, atragând dupa sine agravarea situatiei procesuale a inculpatului si implicit marirea pedepsei. Al doilea: inculpatul poate plânge în fata juratilor, exprimându-si cainta pentru faptele savârsite, facând astfel eforturi de a obtine o pedeapsa mai usoara. În afara de aceste cazuri, ambele parti pot înscena fel de fel de situatii, cu ajutorul procurorilor sau al avocatilor. Sarcina juratilor va deveni astfel foarte complicata.
Acest sistem cu jurati se aplica numai în prima instanta, în cazuri de omor. Nu se aplica la instantele civile sau la litigiile de munca. Nu se aplica nici în instanta superioara, care are loc în urma recursului. În recurs, se judeca în mod obisnuit, numai cu judecatori. Aici se ridica o problema. În cazul în care un inculpat este condamnat ca vinovat în prima instanta, dar dupa aceea face recurs si la proces nu mai participa jurati, ci se judeca numai de catre cadre specializate, exista posibilitatea ca prima sentinta sa fie rasturnata.
În Japonia a existat odata sistemul de jurati, asa cum se practica în SUA, dar a fost înlaturat de catre guvernul militar în 1943, dupa 15 ani de practicare. De atunci încoace, sentintele au fost date de catre un complet de trei judecatori, fara sa se ia în considerare parerea cetatenilor în instanta. Scopul introducerii noului sistem este de a reflecta bunul simt si sentimentul civic ale cetatenilor de rând în sentintele respective, prin participarea lor, si, în acelasi timp, de a scurta durata instantei la numai trei zile, în cel putin 70% din totalul cazurilor de omor ajunse în instanta.
Masura este pozitiva si binevenita si ma bucura foarte mult, desi autoritatile spun ca guvernul va revizui dupa trei ani de proba noul sistem aplicat. Si daca, în urma revizuirii, se constata ca serviciul juratilor este prea dificil pentru japonezi, se va reveni asupra hotarârii. Eu nu doresc sa se ajunga la o asemenea concluzie si sper ca cetatenii alesi ca jurati si multi altii care observa situatia din afara vor întelege însemnatatea masurii introduse, pentru ca aceasta masura va ajuta mult la perspectiva internationalizarii societatii japoneze. Totusi, vrând-nevrând, exista probleme serioase legate de introducerea noului sistem. As face doar câteva precizari în sensul acesta.
1) Sansa formarii parerilor nonconformiste.
Am mai amintit si în alte dati faptul ca societatea japoneza este oarecum conformista, iar cetatenilor le e greu sa-si formeze o parere personala despre o situatie. Chiar multi cetateni sunt îngrijorati ca nu-si pot forma alta opinie decât cea a judecatorului specialist participant la instanta. De exemplu, la noi, oamenii au înca mare încredere în opiniile specialistilor din diferite domenii si nu doresc sa-si exprime parerea în caz ca aceasta difera. Tendinta catre gândirea colectiva este înca puternica. Însa, pe de alta parte, încetul cu încetul, începe sa se piarda încrederea oarba, mai cu seama în medici. Pacientii cauta „a doua opinie“ în ceea ce priveste diagnosticul dat de catre un medic în care nu cred; ei asteapta confirmarea sau infirmarea diagnosticului din partea unui alt medic. Este o tendinta noua în societatea noastra. Un critic american avizat, d-l Robert E. Precht de la Universitatea din Montana, SUA, aprecia în New York Times, acum doi ani, ca aceasta decizie a guvernului japonez (sistemul cu jurati, aprobat în parlament pe data de 21 mai 2004, urmând sa intre în vigoare în mai a.c.) e un angajament curajos si declara ca masura noua „face foarte mare presiune asupra guvernului, care trebuie sa ia mai atent în consideratie foarte multe probleme legate de viata cetatenilor din Japonia, masura menita chiar sa protejeze democratia“.
2) Se impune o mai mare transparenta în investigatiile politiei.
Politia este obligata sa fie mai atenta si sa faca investigatii criminale mai relevante, aducând cât mai multe probe scrise si nescrise pentru a-i convinge pe cei din instanta si a le clarifica opiniile. Investigatiile politiei japoneze nu se bucura de o reputatie prea buna, mai ales în mediile straine, desi acest lucru nu e cunoscut de cetatenii japonezi. De exemplu, The Japan Times din 27 ianuarie 2008, intitulându-si articolul Justitia în stil japonez, relateaza ca, în foarte multe cazuri, în investigatiile japoneze criminale sunt folosite, sau mai degraba dorite, marturiile inculpatilor. El spune ca în 99% dintre instantele criminale din Japonia, inculpatii declara ca sunt vinovati, marturisind adevarul. Se mai afirma ca uneori marturiile sunt fortate. Odata cu participarea juratilor la instanta, procurorii trebuie sa evite cazurile în care inculpatii spun ca au fost siliti de catre investigatori sa-si recunoasca vinovatia. În orice caz, participarea cetatenilor la instante aduce o transparenta mai mare în procesele de omor si, ulterior, si în alte instante civile.
3) Rapiditate sau rigoare?
Datorita participarii juratilor la procese, se stimuleaza simtul civic. Asta e foarte bine. În acelasi timp, trebuie sa cedam o parte din rigoarea examinarii cazului din cauza necesitatii de a scurta termenul de judecata? În decembrie anul trecut, Curtea de Apel din Hiroshima a facut, experimental, recurs la prima instanta cu jurati, spunând ca instanta a examinat cazul insuficient, grabind terminarea procesului, desi durase cinci zile, asadar cu doua zile mai mult decât perioada propusa de noul sistem. Scopul introducerii sistemului este de a scurta durata de pâna acum a dezbaterilor judiciare, cauzata de examinarea mai riguroasa din partea investigatorilor. Acum, investigatorii trebuie sa ia în considerare si juratii, si situatiile ridicate în instanta si vor trebui sa sacrifice mai mult sau mai putin din rigoarea bazata pe dovezile scrise de pâna acum.
Cred ca întelegeti si dumneavoastra dificultatea de a ne adapta la logica europeana sau la valorile europene. Noi, japonezii, am demarat modernizarea tarii acum 140 de ani, începând prin a ne adapta la hardware-urile europene, si am reusit. Am si importat foarte multe software-uri europene si ni le-am însusit. Totodata, am pierdut multe obiecte traditionale. Poate e firesc. Iar acum începem sa ne însusim justitia.
